Page 104 - 1929-n1
P. 104

C O N T R IB U Ţ II  L A   IS T O R IA   B U C O V IN E I  103

                III.  Cârciumarii  dela  oraşe  şi Evreii  plăteau  1.30  fl.  pe  an.
                IV.  Micii  negustori,  profesionişti  şi  cârciumarii  dela  ţară
           plăteau  1  fl.  pe  an.
                V.  Micii  profesionişti  şi  lipovenii  plăteau  3  kr.  pe  an.
                VI.  Orăşenii,  ţăranii,  Evreii  agricultori  şi  lingurarii  câte
           2.50  kr.
                f )   Robotul1)  împărţita  în  6  clase:
                I.  Marii  arendaşi  şi  Evreii  plăteau  5  fl.  de  familie,  pe  an.
                II.  Micii arendaşi, marii  negustori  şi armenii  plăteau  4 fl.  de
           familie  pe  an.
                 III.  Cârciumarii  din  oraşe  plăteau  3  fl.  de  familie  pe  an.
                 IV.  Micii  negustori,  profesionişti,  cârciumarii  dela  ţară,  şi
           lipovenii  2.30  fl.  pe  an.
                V.  Micii  profesionişti  plăteau  1.15  fl.  de  familie  pe  an.
                VI.  Ţiganii  vagabonzi  plăteau  1  fl.  de  familie  pe  an.
                3.  D ese tin a,  darea  pe  stupii  de  albine  şi  pe  porci,  se  plă­
           tea câte 12  kr. de  fiecare stup  de  albine  şi porc, iar ruptaşii  până
           la  50  de stupi de albine sau  porci, tot  numai 6  kr.,  răsura2) 6 kr.
                 Boerii  şi  mazilii  plăteau  numai  jumătate  din  aceasta,  adică
           6  kr.  de  fiecare  stup  de  albine  şi  porc;  iar  ruptaşii  până  la  50
           de  stupi  de  albine  sau  porci,  tot  numai  6  kr.,  răsura  6  kr.
                 Mănăstirile,  preoţii  slujitori,  cântăreţii şi  servitorii  biserici­
           lor  erau  scutiţi  de  această  dare.
                 Venitul  acestei  dări  se  ridica  pe  an  la  22.000  fl.
                4.  G o ştin a ,  dare  pe  oi şi  capre, se  plătea  pentru  fiecare oae
           sau  capră,  dacă  era  iernată  în  Bucovina,  5  kr., iar  dacă  era  ier­
           nată  în  Moldova,  3  kr.  răsura,  în  ambele  cazuri,  6  kr.
                 Venitul  acesteia  se  ridica  la  15.000  fl.
                 5.  C ă ld ă rilu l,  dare  pentru  fabricatul  ţuicii, se  plătea de fie­
           care  cazan  5.30  fl.  şi  venitul  lui  se  ridica  la  1000  fl  pe  an.
                 6.  S ă r ă r itu l,  dare  pe  care  o  lua Voevodul dela locuitorii din
           ţinutul  Cernăuţului  şi  al  Sucevei,  ca unii  ce  întrebuinţau  sare  a-
           dusă  din  Pocuţia,  ca  mai aproape, iar nu dela Okna,  din Moldova.
           Sub  Austriaci  venitul  ei  a  fost trecut  la casa  provinciei.  Această
           dare  se  încasa  de  Crăciun  şi  era  socotită  ca  un  plocon  al  lo­
           cuitorilor  către  Voevod.  Venitul  ei  se  ridica  la  950  fl.  pe  an.
                 7.  V u lp e a   de  C ră ciu n,  dare  ce  se  încasa  de  către  starostele
           Cernăuţului,  dela  locuitorii  acestui  ţinut,  ca  plocon  de  Crăciun.
           Ea  se  încasa  în  natură  sau  bani  şi  venitul  ei  se  ridica la 620  fl
           pe  an.  Şi  aceasta  a  fost  trecută  la  casa  provinciei.
                Dările  acestea  se  strângeau  la  date  anumite  şi  anume:  în
           luna  Ianuarie  se strângeau răsăritul şi Vulpea Crăciunului. In luna


                l )   A   foat  introdusă  la  1783  şi  sa  căutat  s’o  egaleze  ou  cea  din  Galiţia
           care  era  de  12 %•
                 a)  Răsura:  Zettelgeld.
   99   100   101   102   103   104   105   106   107   108   109