Page 111 - 1929-n1

O FUNCŢIE SOCIALĂ

Intr’o altă încercare, am stabilit câteva formule, cari mi-au
permis să leg S o c io lo g ia de F izica .
In acest studiu elementar, voiu încercă să determin o formulă
matematică, împrejurul căreia să pot strânge câteva adevăruri so­
ciologice şi economice.

încercările acestea dealtfel nu sunt noui. Ele formează un
întreg şir dela Auguste Comte, până azi. Despre o ştiinţă propriu
zisă, bine înţeles, nu se poate vorbi. Lipsa de legătură între toate
studiile făcute, a împiedecat până acum închegarea lor sub o formă
unitară.

Aşa, ca cevâ mai de seamă, am avea şcoala dela Lausanne cu
L eo W a tr a s în cap, şcoală care a tratat matematiceşte Economia
Politică propriu zisă. Apoi ar veni englezul N . W . S ta n le y , care a
căutat să stabilească o teorie a aceleiaşi Economii Politice. Dar,
dacă lăsăm la o parte pe A u g u s te C o m te , care a pus bazele unei
Statici şi Dinamici Sociale şi pe G o sse n , primul economist ma­
tematic, cea mai curioasă operă de acest gen ar fi cea a lui W i-
n ia rski, care a creat prima „Mecanică Socială“. El şi-a bazat
studiul său pe transformarea energiei chimice în sentimente, idei
şi acţiuni, adică în energie biologică; iar această transformare, la
rândul ei, n’ar fi fost decât rezultatul fo a m e i şi al a m o ru lu i. Echi­
librul acestor atracţiuni s’ar face pe baza a u ru lu i, a cărui circulaţie
ar fi măsura cantităţii de energie desvoltată de travailul lor interior.

Chiar şi la noi, asemenea încercări au avut loc. E m in e sc u
are o întreagă „Sociologie matematică", cu aplicaţii la vieaţa po­