Page 124 - 1929-n1

S Ă C IN S T IM C A L A N O I
123

pace pentru totdeauna la noi în sat, câ-i bun satul şi oameni
cinstiţi în e l...
— Păi ai M ut abia unul, mai ai două şi apoi vine
rândul meu.
— Mă rumâne, hoţ e şti!..
îşi umplu paharul şi-l bău.
— Două! — zisei eu.
Moş Alexandru stătu jos pe un scaun, puse mâna la
falcă şi apoi începu:
— Iaca, aşa îmi vine câteodată! Beau să mai uit de
necazuri. Zău, prea sunt multe câteodată pe capul omului!..
Bei şi-ţi mai ţii inima. In viaţa mea, am fost om nu şagă.
Hei, gospodin, acolo pe deal la ţintirim, mi-am dus toată
nădejdea mea! Trei feciori într’un singur an! Auzi? tre i!..
Unul a murit de tif, pe altul l-a ucis piatra la „Stânca Ustiei,
iar bietul Afanase s’a prăpădit dintr’o bubă! Cum crezi că
e inima mea? E h h !... Domnul ştie !...
Şi umplându-şi paharul îl dete peste cap.
— Două! — zisei eu !
— Trei, rumâne hoţule!.. Ţi-a venit rândul.
Se uită pe perete şi văzu chipul lui Alexandru al doilea,
Ţarul. Se duse la el, îl luă şi uitându-se lung, zise către
mine:
-- El sâracu, ne-a dat pământ în tâ i! El a desrobit
ţiganii şi tot el a făcut mult bine norodului... Se zice că
era un soldat în garda lui, beţiv tare, şi l-a întrebat într’o z i:
„De ce bei?
„Beau ca să uit necazurile, M ăria ta“.
— După câtăva vreme iar l-a întrebat:
„Da acum dece bei?„
„Beau fiindcă sunt vesel, Măria Ta! Vreau să simt că
trăiesc!“.
— împăratul n’a zis nim ic... A ltădată, văzându-1 bei
iar l-a întrebat:
„Şi-acum bei? De ce?
„Beau fiindcă îmi place, Mărite Doamne!“
— A râs Ţarul, dar a şi o fta t... Aşa şi eu am u:
beau fiindcă-mi place!... Uitasem, e rândul dumneatale
amuş! Ori, cum îţi zice?
— Ion Dinu.
— Pe tatăl dumitale cum îl. cheamă?
— Tudor.
— Hai, Ivan Teodorovici, ia stacanu!
— Mă făcuşi rus !..
— N’ai grijă, că de stai aici, iei o rusoaică şi gata
rusu!...
Luai paharul şi-mi făcui rândul. II dădui iar în mână.