Page 135 - 1929-n1

l:U E L E N A N IC U L IŢ Ă V O R O N C A

Zeul V iş n u se încarna din când în când venind în lume pentru
a pedepsi pe cei răi. Astfel se născu el într’o familie princiară
ca C rişn a . Unchiul său regele C a n s, pentruca să nu-i ia domnia,
puse de omorî pe toţi copiii mici, doar l-ar omorî şi pe el. Părinţii
lui îl scapă, ducându-1 la G o cu l, la nişte rude, la ţară, unde îl lasă
să crească între văcari1). C a n s trimite un şarpe pentru a-1 muşcă,
pe care copilul îl omoară întocmai ca şi H e ra c le s pe şarpele trimis
de H e ra . Altădată trimise o diavoloaică să-i dea de supt, pentru
a-1 otrăvi. El însă o muşcă de piept, încât ea muri. In miturile euro­
pene H e ra îi dădu de supt îndemnată de A te n a ca să capete ne­
murirea, iar el trage aşâ de tare, încât lăsând pieptul din gură
laptele împroaşcă cerul, făcându-se C alea la p telu i. Tot cu ocazia
naşterii lui Heracles se făcu pe lume nevăstuica dintr’o femee.
Fiind flăcău, C rişn a îşi luă scoica sacră, ce o purtă întotdeauna
şi merse la râul Iu m n a , unde se află şarpele cu o mie de capete, ce
ameninţă populaţia, cu gândul să-l omoare. Bătu din palme, cu
scoica, pentru a-1 scoate afară, la care sunet şarpele eşi. înconjură
pe C rişn a , dar când acesta îi puse p icio ru l p e ca p, pentru a-1
zdrobi, şarpele îl recunoscu cine e, rugându-1 să-i lase vieaţa.
Spuse că s a ascuns în râu de frica pasării lui V iş n u , un vultur
numit G u ru d , pe care-1 călăriâ V iş n u când voia să meargă prin
aer (Pajurele noastre). C rişn a îi puse palma pe cap ca semn că
atât el cât şi tot neamul lui să fie scutit de a fi mâncat de pasăre.
— lăsându-i vieaţa. dar îi porunci să meargă cu toţi ai lui în tartar.
Puterea lui asupra şerpilor ca S f. A le x i a rămas însă în cre­
dinţele poporului până astăzi, precum şi aceea a lui S f. G h e o rg h e
ca isbăvitor la vaci, transmisă lui H era c le s dela vă ca ru l d in G o cu l.
(Şi Domnul H r is to s e născut între vite — şi H e ra c le s a fost crescut
la vite, precum şi cei doi fii romani ai lui Mart).
H r is to s ce ne aduce botezul este identificat cu Crişna care de
asemeni a fost botezat. C rişn a a primit botezul odată cu Z e n e a r u l,
un cordon sfinţit ce se punea de pe umărul stâng peste spate şi piept,
la intrarea în casta braminilor 2). El intră deodată cu fratele său
când erau flăcăi. Mai întâi au fost c u fu n d a ţi, cu to a te cerem o n iile,
în apă s fin ţită , apoi li sa pus Z e n e a r u l, cu această ocazie distri-
buindu-se pe la oameni vite şi bani.

') Mythologie des Indous, voi. I pag. 414.
-) Mythologie des Indous, colonel Polier pag. 500 voi. I.