Page 138 - 1929-n1

S F . A L E X I. O M U L l u i d u m n e z e u
137
Ita lia P ela sg ii, numiţi de poporul nostru „ b ă trâ n ii cei b ă tr â n i'.
H e rc u le s fiind zeul venit cu ei din In d ia şi dus încolo cu tot ciclul
de credinţe, iar apoi adus de cătră R o m a n i înapoi, dupăce se conto­
pise cu H e ra c le s grec.
In privinţa aceasta găsim la P reller 1) în mitologia romană o
îndegetare. Şi anume că H e rc u le s în Ita lia purtă cu sine 2 copii
dintre cari unul eră L a tin u s. făcut cu o fată dela H ip erb o rei şi că
la plecare îl lăsă lui F a u n u s. Pe când în altă parte se spune că
H e rc u le s îl făcu pe L a tin u s cu fata lui F a u n u s sau că eră fiul lui
F a u n u s.
M a r te . se ştie că eră în T ra cia născut şi în S ciţia adorat; deci
tot de pe aici va fi fost dus de P e la sg i şi aceasta în Italia.
Să revenim la subiect.
Vişnu s'a incarnat din cauza răutăţii oamenilor în reformatorul
B u d a Ca atare îl avem decretat de biserică pe S f. A le x i. Deşi
B u d h a a trăit numai cu 500 ani înainte de H r is to s totuşi pe (impui
când s au scris vieţile sfinţilor la vreo 400 ani după H risto s. co­
nexiunea veche se ştia.
Iată ce ne spune poporul despre S f. A le x i.
In opul lui M a r ia n 3) găsim că un împărat avea un fecior
foarte blajin şi ascultător şi care avea o inimă foarte bună, astfel
că nici un b o ln a v , n evo ia ş, sa u a lt n en o ro cit şi n ec ă jit, nu se
ducea fără a-1 fi miluit şi a-i fi dat un sfat bun. (Acesta e B u d h a ,
a zecea încarnare a lui V iş n u ) .
Venindu-i vremea să se însoare, după cununie, lăsă mireasa
şi fugi la mănăstire, făcându-se călugăr. Fiind şi aici muncitor şi
ascultător, dupăce muri stareţul, călugării vroiră să-l pue în loc,
dar el fugi acasă în haine de cerşetor, unde necunoscându-î nimene
îi dădură o colibă în care muri.
începând a sună de sine clopotele, dădură de dânsul mort în
coliba luminată, având o scrisoare în mână. Nimeni nu putu s'o
ia decât tatăl său. Aici spuneâ cine e. După luminile ce stăteau în
aer, precum şi după sunetul clopotelor au cunoscut că e sfânt şi
l-au numit atunci „ O m u l lu i D u m n e z e u " .
In altă variantă spune că el petrecu într’o vizuine, iar aproape
de moarte se întoarse acasă. Aici motivul fugei a fost că tatăl nu îl * 2

') Prelle", Römische Myth. voi. II pag. 283.
2) S. Florea Marian, Sărbătorile la Români voi. H pag. 180.