Page 140 - 1929-n1
P. 140
S F . A L L X I, O M U L L U I D U M N E Z E U
139
stele. Tot în această zi se îndătinează a cu ră ţi p o m e te le d e o m izi.
M ă tu r ă grădina, ograda, şi fac un fo c m a re cu găteje, potloage, să
se afume grădina. (Potloagele reprezintă pielea animalelor de
sacrificiu). Pun în foc şi poame sfinţite dela ziu a C ru cii, (când
intră şerpii în pământ). Iau foc şi înconjoară pomii.
In Roşa, lângă Cernăuţi pun sfinţituri dela Paşti: crucea paştei.
coji de ouă roşi, simbolizând sacrificiul lui Hristos, tămâie şi afumă
jur împrejur hotarul să nu se apropie nici o jivină. Focul reprezintă
soarele. Cine e fricos să sară peste acel foc.
Tot astfel în valea Someşului, pun într'o oală foc cu de toate
şi afumă să depărteze strigoi şi alte bestii.
M a ria n ne mai spune că pun b u su io c, tă m âie, să m â n ţă d e câ
n ep ă , (cari toate reprezintă botezul), sau afumă numai cu o p etică
aprinsă, înconjurând casa de trei ori şi toată livada în credinţa că
nici una din gujuliile stricăcioase nu se încumetă a trece peste
acest cerc1).
Ca g e n iu al a g ricu ltu rii cum eră el la R o m a n i îl găsim şi în
următoarea credinţă, care însă ţine de mitologia E g ip tu lu i. M a ria n
scrie: ,.Unii oameni prind în ziua de S f. A le x i un cărăbu ş, îl străpung
cu un ac şi îl pun într’un par. Dacă nu piere cărăbuşul atunci cred
ei că anul nu va fi mănos, dacă însă piere, atunci cred că va fi
mănos“ 2).
Ca culegător al merelor H e sp e rid e , H e rc u le s se îngrijeşte de
rodirea p o m ilo r, precum şi în calitatea de geniu al câmpurilor la
Romani. Deasemenea îl găsim şi ca curăţitor şi m ă tu ră to r al g u ■
n o a elo r lui A u g ia s .
O altă trăsătură ca zeu roman e şi următoarea: începând dela
I Mart. în R o m a aveau loc jo c u rile să lilo r prin oraş, făcând un
sgomot asurzitor cu sc u tu rile lor de metal, lovite prin nişte lănci
mici de metal, în credinţă că astfel curăţă oraşul de toate relele.
E sc u tu l care a fost dat din cer în mijlocul tunetelor, de cătră
Joe lui N u m a . ca să-i apere de rău, după care scut el făcând 12
la fel, prin sgomotul lor curăţau luna cea dintâi a anului de rele:
lărmuind, cântând şi dănţuind.
Mitologii cred că scutul acesta reprezintă discul lunei. La noi
se crede că de lună nouă ies toate spiritele cele rele, deaceea fac
•) Marian Sârb la Români, pag. 203 voi. 11.
'■) Marian, ibidem pag. 201.