Page 144 - 1929-n1
P. 144
$ r . A L IÎX I, O .M U I, L U I D U M N E Z E U
1 4 3
Merge N o v a c . Acesta când a aruncat buzduganul.
Mergea prin cer sv ă p ă in d
Ca S f. G h e o rg h e tră sn in d .
Insă „voinic sărac" când a trântit în N o v a c buzduganul său
la trei zile s’a trezit. Se pune pe gânduri C r iţ-N o v a c şi îl întreabă,
din ce neam e? Apoi îl recunoaşte după inel că e feciorul său,
5mbrăţişându-l.
Toate acestea le dau după Densuşanu.
K r y s *) a fost rege în Creta, care ascunse pe Joe de Saturn în
muntele D ie te . F rig ia n ii numiau pe S a tu r n „ A c risio s" , spune sus-
numitul autor, care însă nu-1 cunoaşte pe H e ra c le s în „ vo in icu l
să ra c" , (sărăcia fiind o altă trăsătură caracteristică, a lui). La
„m u n te le sec" vedem localizat sta d io n u l făcut de H e ra c le s în O lim
pia. N o v a c e Z e u s , iar „ C erd a c u l lu i N o v a c ' reprezintă însuş
O lim p u l, unde Zeus ţinea sfaturile cu zeii săi.
Părinţilor noştri D a ci şi R o m a n i, religia le eră atât de sfântă
încât şi-o reprezentau cu toată fidelitatea ori unde li se oferiâ un
loc potrivit scenelor religioase din trecut.
B u z d u g a n u l lu i N o v a c , ce merge prin cer, recunoaştem că e
tunetul lui Zeus.
Monoteismul lui Heracles se recunoaşte şi prin ura ce are
in c o n tra fe m e e i. Antagonismul dintre foc şi apă potenţat în mono
teism. In toate religiunile antice femeea iese la suprafaţă ca născă
toare. Singur monoteismul nu admite principiul femeesc alături de
Iehova ca şi cum el ar conţine în sine amândouă principiile.
Poporul cunoaşte foarte bine trăsătura aceasta de caracter
a lui H era c le s. L a R o m a n i fe m e ile n a v e a u vo e să in tre in te m p lu l
lu i H e ra c le s, pe motivul că nici pe el nu l-ar fi lăsat femeile să
beâ apă din izvorul B o n e i-D e a . Dece însă în s ta d io n u l d in O lim p ia ,
făcut d e H e ra c le s, nu a ve a u vo e fe m e ile să intre?
La S f. A le x i trăsătura aceasta o regăsim, nu în descrierea din
vieaţa sfinţilor, ci concepută după ştiinţa oamenilor. Şi anume,
în opul lui Maria, în varianta ce se spune că S f. A le x i ţi-a lă sa t
îm p ă ră ţia , d in pricina so ţie i sale. pe care tată-său i-o alesese fără
voia sa, şi că de atunci a rămas obiceiul ca la c u n u n ie să se în
tre b e voia tin erilo r.
In India unde Zeiţa B a v a n i naşte pe B ra m a , V iş n u şi S iv a
') Dacia preistorică; Densuşanu pag. 1110—1112.