Page 144 - 1929-n1
P. 144

$ r .   A L IÎX I,  O .M U I,  L U I  D U M N E Z E U
                                                                        1 4 3
                 Merge  N o v a c .  Acesta  când  a  aruncat  buzduganul.
                         Mergea  prin  cer  sv ă p ă in d
                         Ca  S f.  G h e o rg h e   tră sn in d .
                 Insă  „voinic  sărac"  când  a  trântit  în  N o v a c  buzduganul  său
             la trei zile s’a trezit.  Se pune  pe  gânduri  C r iţ-N o v a c şi îl întreabă,
             din  ce  neam  e?  Apoi  îl  recunoaşte  după  inel  că  e  feciorul  său,
             5mbrăţişându-l.
                 Toate  acestea  le  dau  după  Densuşanu.
                 K r y s *)  a  fost rege în  Creta, care ascunse pe  Joe de Saturn în
             muntele  D ie te .  F rig ia n ii  numiau  pe  S a tu r n   „ A c risio s" ,  spune  sus-
             numitul  autor,  care  însă  nu-1  cunoaşte  pe  H e ra c le s  în  „ vo in icu l
             să ra c" ,  (sărăcia  fiind  o  altă  trăsătură  caracteristică,  a  lui).  La
             „m u n te le sec" vedem localizat sta d io n u l făcut de H e ra c le s în  O lim ­
             pia.  N o v a c  e  Z e u s ,  iar  „ C erd a c u l  lu i  N o v a c '  reprezintă  însuş
             O lim p u l, unde Zeus ţinea sfaturile cu zeii săi.
                 Părinţilor  noştri  D a ci  şi  R o m a n i,  religia  le  eră  atât  de  sfântă
             încât  şi-o  reprezentau  cu  toată  fidelitatea  ori  unde  li  se  oferiâ  un
             loc  potrivit  scenelor  religioase  din  trecut.
                 B u z d u g a n u l  lu i  N o v a c ,  ce  merge  prin  cer,  recunoaştem  că  e
             tunetul  lui  Zeus.
                 Monoteismul  lui  Heracles  se  recunoaşte  şi  prin  ura  ce  are
             in  c o n tra   fe m e e i. Antagonismul dintre  foc şi apă  potenţat în mono­
             teism.  In toate religiunile antice femeea iese la suprafaţă ca născă­
             toare.  Singur  monoteismul  nu  admite principiul  femeesc  alături  de
             Iehova ca şi cum  el ar conţine în  sine amândouă  principiile.
                 Poporul  cunoaşte  foarte  bine  trăsătura  aceasta  de  caracter
             a  lui  H era c le s.  L a   R o m a n i  fe m e ile   n a v e a u   vo e  să   in tre   in   te m p lu l
             lu i  H e ra c le s,  pe  motivul  că  nici  pe  el  nu  l-ar  fi  lăsat  femeile  să
             beâ apă din izvorul  B o n e i-D e a .  Dece însă în  s ta d io n u l  d in   O lim p ia ,
             făcut d e   H e ra c le s,  nu   a ve a u   vo e  fe m e ile   să  intre?
                 La  S f.  A le x i trăsătura  aceasta o  regăsim,  nu în descrierea din
             vieaţa  sfinţilor,  ci  concepută  după  ştiinţa  oamenilor.  Şi  anume,
             în  opul  lui  Maria,  în  varianta  ce  se  spune  că  S f.  A le x i  ţi-a   lă sa t
             îm p ă ră ţia ,  d in   pricina   so ţie i  sale.  pe  care  tată-său  i-o  alesese  fără
             voia  sa,  şi  că  de  atunci  a  rămas  obiceiul  ca  la  c u n u n ie   să  se  în ­
             tre b e  voia  tin erilo r.
                 In  India  unde  Zeiţa  B a v a n i  naşte  pe  B ra m a ,  V iş n u  şi  S iv a


                  ')  Dacia  preistorică;  Densuşanu  pag.  1110—1112.
   139   140   141   142   143   144   145   146   147   148   149