Page 145 - 1929-n1
P. 145
144 E L E N A N IC U L IŢ Ă V O R O N C A
nu aflăm nici urmă de asemenea antagonism. Recunoaştem deci
cum Heracles dela început vine cu monoteismul în Europa.
Iată încă o poveste despre Sf. Alexi unde femeea este capul
răutăţilor, culeasă în Mihalcea de subsemnata.
O dau precum am auzit-o:
A fost. pe când umblă D -z e u pe pământ, un om şi o femee.
D -z e u s’a abătut la ei tocmai în sâmbăta P a şte lo r când făceâ ea
p a scă . Omul l-a primit în casă, dar femeea cum l-a văzut a cerut
lui bărbatu-său că să-l alunge, spre a nu vedea pe felegosul cela
în casa lor, că nu-i vor ticni Paştele... Omul însă eră mai milos şi
a zis că nu-1 lasă Doamne fereşte, că vrea să mănânce cu el pască.
A mers de i-a căutat o cămaşă şi l-a îmbrăcat luându-1 cu dânsul
la înviere. Cum au intrat, biserica s'a luminat aşâ de tare, încât
nu le mai trebuiâ lumânări. Tot poporul s'a minunat. Până şi cu
sătura cu găurele dela cămaşă se vedea prin lumina dela trupul
lui. Preotul a venit de i-a sărutat picioarele şi împreună cu toţi
oamenii au pus p a şte le înaintea lui D -z e u . Apoi când au eşit D -z e u
s'a dus iarăş cu A le x i spre casă. Dar n'a apucat a intră înăuntru
căci femeea cum l-a văzut de departe a început a strigă că nu va
mânca cu dânsul pa sca! Omul a intrat şi a dus în casă toată pasca
dată de oameni şi a început s'o roage pe femee să se molcomească,
ea însă dintre a ei nu se lăsă! Atunci D -z e u a strigat „ A le x a !" ,
deşi nu eră acesta numele omului; dar i l-a dat atunci D -z e u — şi
omul a ieşit. D -z e u a întins palma: ,,Sui aici pe palmă şi hai cu
mine!". A le x i s’a suit. „Iar tu, i-a zis D -z e u fe m e e i, n'ai mâncat încă
p a scă şi nici nu vei mânca“! S'a ridicat în sus şi a sburat. Trecând
deasupra unor stânci a văzut un drac afară. ,,Du-te şi ia pe
femeea omului ăstuia" i-a zis D -z e u . Dracul a fost într’o clipă
acolo de a umflat-o. D -z e u l-a dus pe om în cer să facă P a şte le.
căci aşâ i-a fost dorinţa. A stat acolo trei zile, apoi D-zeu l-a luat
pe palmă şi l-a dus acasă.
Trecând pe la iad, omul aude ţipetele femeei lui, care îl văzuse.
D -z e u i-a dat o basma roşie de care să se prindă ca să poată ieşi.
Ea însă fiind rea şi bătând sufletele cari s’au fost prins şi ele de
basma, s’a prăbuşit cu totul în fundul iadului.
A le x i venind acasă, găsi un p o m ă t fru m o s încărcat cu p o a m e.
în grădina lui, căci el şezuse tre i a n i în cer.