Page 150 - 1929-n1

S F . A L E X I, O M l'L L U I D U M N E Z E U 149

Şi n pustie locuieşte
Vrăjmaşul mi-1 ispiteşte
Pe la miez de miez de noapte
Mi-1 ispiteşte de moarte
Şi aşa mergând pe cale
A cântat un vers de jale
Jelui-m'aş muntelui
De dorul părintelui
Jelui-m'aş câmpului
Câmpu-i mare, loc întins
De nu pot merge de plâns
Şi câmpu-i cu rourele
De dor dela sui’orele
Câmpu-i plin de peliniţă
Cu dor dela măiculiţă
Jelui-m’aş cerbului
Cerbu-mi este fiară mută
N are glas ca să-i răspundă.

Colinda aceasta e o variantă depărtată a colindei din opul lui
M a ria n , având atât episodul cu ispită, cât şi intercalarea populară
..Jelui-m’aş codrului ”. E însă mai originală prin intercalarea ce r­
b ului, deoarece B u d a în vieţile lui anterioare a fost încarnat şi
în cerb.
O trăsătură importantă caracteristică pe care am trecut-o ne­
băgată în samă, e obiceiul de S f. A le x i: Când îţi va da cineva
,,Ziua bună'”, să răspunzi ,.P rin d p eşte!" — şi toată ziua să ai
cuvântul „peşte" în gură, căci prinzi tot anul.
Simbolul acesta ne aduce o nouă lumină. H e ra c le s ca zeu solar
n'aveâ de a face cu apa şi cu peştele. Din contră când a trecut
oceanul pentru a merge la Hesperide, P o se id o n eră să-l înece... Ci
peştele din obiceiurile de Sf. A le x i ni-1 descopere direct pe V işn u ,
care în timpul potopului încarnându-se ca peşte, a condus corabia
lui S a tia u ra ta . legată de un corn ce-1 avea în frunte1).
Prin aceasta putem constată că filologul Cari Faubman2), e
greşit în părerile lui, când spune despre H e ra c le s — pe care deja
Grecii îl constată a fi V iş n u , prin faptul că gâtuise ca copil şerpii.

') Mvthologie des Indous. I 247.
2) Culturgeschichite, Cari Faulman pag. 325.