Page 152 - 1929-n1

POLITICA RUSIEI FAŢĂ DE NOI

Rândurile de m ai jos, datorite traducerii d. P. Nemo-
ianu, intelectual, bănăţean, ne perm it pentru prim a oară
să facem cunoştinţa teoriei oficiale, a cărei ecouri abia
ajunseseră până la noi. A doua z i după pecetluirea ali­
anţei noastre cu Austria, sub form ă academică, teoria
aceasta îşi face loc în publicistica de peste Prut. Şi coin-
cindenţă tocmai în acea societate, a, cărei membru fonda­
tor fusese Alexandru Sturza, apără şi înfăptuirea politicii
moscovite.
Alexandru Sturza, e bine s’o lăm urim în treacăt, e
fiul lui Scarlat Sturza ( Petre Stam atiadi), em igrat pe
tim pul Caterinci in Rusia. Şi tatăl şi fiul au jucat roluri
importante în îm părăţia ţarilor. Tatăl a fost guvernatorul
prim al Basarabiei; fiul a lăsat mem orii extrem de inte­
resante şi pentru noi. Această fam ilie reprezintă, prin
excelenţă, politica rusească la gurile Dunării.
Tema centrală a acestei politici este expusă m ai
jos. Serviciile, aduse nouă de Ruşi, sunt imense. Noi,
bine înţeles, n'am adus în schimb, decât ingratitudine-
Ceeace este însă necunoscut este argumentarea pur mos­
covită. Să mergi cu îndrăzneală să afirm i, că noi suntem
nişte semi-sălbateci şi că binefacerile culturii, cinstei şi
ordinei le datorim Ruşilor, este ceva care întrece şcoala
„tatălui m in c iu n iig e n e ra lu l Ignatiev! Când două secole
ai îm prum utat oameni de cultură, de adm inistraţie şi de
militărie Moldovei, să te propteşti în civilisatorul nostru,
este cel puţin lipsit de inteligenţă. Şi această lipsă se
evidenţiază şi prin documentele publicate, care nu num ai
că arată serviciile noastre aduse Rusiei, dar ne m ai pun
la îndem ână şi drepturi egale cu ale Ruşilor la posesiunea
sudului m aritim al acestei ţări.
E. C. O.