Page 155 - 1929-n1

154 V IR T U Ţ I L E R O M Â N IL O R

Iar în epistola a doua zice că barbarii printre cari
l-au trimis, îl consideră pe el de „barbar," căci nu cunoaşte
nici măcar limba locului. „Barbarus hic ego sum quia non
intelligor ulii“ (Ovid. Trist. ex. Pont. X.) El n’ar fi putut
însă spune aceasta, dacă ar fi locuit printre romani, printre
compatrioţi liberi sau exilaţi.
Dar mai avem două documente indiscutabile, în ce
priveşte elementele, din care se compune actuala populaţie a
României. Acestea sunt compoziţia ei etnografică, în raport
cu pământul locuit de ea. cât şi limba ei. In această din
urmă chestiune avem o indicaţiune destul de serioasă, pe
aceea a lui H. Hinkulov, din lucrarea sa — apărută în limba
rusă — asupra elementelor limbei române2). Iată ce spune
el la pagina XII din prefaţă:
„In general, din punct de vedere al cantităţii cuvintelor,
cari compun limba română, am putea stabili următoarea
proporţie aproximativă: dela 4/io până la 6/,o suni cuvinte
de origine latină, circa 3/io de origine slavă, celelalte sunt
împrumutate în mare parte din următoarele limbi: maghiară,
turcă şi greacă“. Dar despre vechea limbă indigenă, getică
nu se spune nimic, deşi sute de cuvinte şi numiri din limba
moldoveană evident nu aparţin limbilor amintite, ci an
rădăcina in dialectul autohton, — ca însuşi numele Basara­
biei, (poetul Ovid, în Tristiile sale, numeşte pe barbarii
cunoscuţi de el „Bessi4). A te pronunţa în momentul de
fa ţă in această chestiune, este insă foarte dificil pentru că
aşa num ita limbă din cărţi a moldovenilor prezintă o aşa
de mare varietate de diferitele limbi şi dialecte, încât
orientarea in această direcţiune este foarte grea şi fără
de nici un folos.
Cu mult mai important pentru etnograful României
este cunoaşterea numirilor geografice a localităţilor (asupra
câtorva, în veacul al XVIII există documente şi hărţi).
Astfel, în harta Moldovei din 1811, editată la Viena de ab.
H. Herbert, după desenul inginerului rus Bour (1787—1796),
găsim numiri curat ruseşti sau slove al graniţelor naturale,

2) Nacertanie pravil Valaşsko-M oldavskoi grammatiki, H. Ilin-
kulov. Spb., 1840.