Page 158 - 1929-n1
P. 158
A . A . S K A L K O V S K I 157
a apărut pe malurile Prutului şi la Gurile Dunării. Sub
pretextul secetei şi lăcustelor armatele noastre n’au căpătat
nici pâine, nici furaje, cu toate sumele mari puse la dispo
ziţia boierilor- furnisori, şi chiar însuşCantemir, neavând în
cnezatul său nicio importanţă, a fost nevoit să se salveze
în rândurile armatei ruse, pentruca proprii săi supuşi să
nu-1 extrădeze sultanului. Dar această campanie este prea
cunoscută oricărui rus, pentru ca să mai fie nevoie să repe
tăm nefericitul epizod. Urmarea ei a fost încheierea a tra
tatului din 12 Iulie 1711, pierzând Azovul şi cetăţile zidite de
ruşi pe malurile Mării de Azov şi Nipru, printre cari şi
noul oraş dela poalele Tagaurogului.
Triste evenimente ne-a adus şi campania, ce s’a sfârşit
cu tratatul dela Bielgorod, din 16 August 1739, cu toată
vitejia armatei ruse, a victoriei lui Minich, a luărei lui Ociakov
şi Kinburu şi a tuturor posturilor din Basarabia de nord.
Armatele ruse n’au putut să pătrundă în sudul Basarabiei,
să cucerească Buceacul, să alunge în Grimeea pe tătarii lui
Nogai şi să ocupe Akermanul, Bender şi celelalte cetăţi mai
mici de pe malul Nistrului. Zadgrnic deasemenea a bătut
Lassi pe Hanul Crimeii şi i-a nimicit stăpânirea! Graţie
aliatei mincinoase — Austriei, care s’a grăbit să încheie
pacea separată cu Turcia în dauna Rusiei, armata rusă a
fost nevoită, să nu salveze nimic din cuceririle dela Petrov — şi
mai ales — să nu ne permită să atingem visul Marelui Ţar —
libertatea navigaţiunii pe Marea de Azov şi Marea Neagră,
nici măcar pentru vapoarele comerciale.
Pentru întâia oară însă cu această ocazie se definesc
în mod categoric raporturile Rusiei cu Turcia pe socoteala
teritoriilor româneşti. Astfel întregind tratatul dela Belgrad
cu convenţiile dela Niş şi Gonstantinopol, din 3 Oct. şi 28
Decembrie 1739 se decretează: „Cetatea Hotin şi toate loca
lităţile ocupate de ruşi în Moldova, vor fi restituite Turciei
în starea, în care acestea s’au aflat“.
Din acest tratat reiese clar, că Rom ânia, vreme de o
sută de ani, n’a existat ca stat şi teritoriile ei pierdute se
reslitue temporar, in proprietatea ei.
Dar raporturile noastre serioase de ordin politic în
România, mai bine zis cu Românii, s’au început pe vremea