Page 159 - 1929-n1

V IR T U Ţ IL E R O M Â N IL O R
158
domniei împărătesei Ecaterina II şi au durat mai bine de
o sută de ani, adunându-le lor numai foloase. Sunt îndeobşte
cunoscute renumitele tratate încheiate cu Turcii în 1774 şi
1791. In cel dintâi, adică în tratatul dela Kuciuk-Kainardji.
10 Iulie 1774, în p. XVI §10 sunt categoric exprimate favoru­
rile ce s'au revărsat din partea Rusiei asupra cnezatelor
moldovene şi valahe, câştigate prin jertfele unui greu răsboiu
(1769— 1774), purtat cu puternica Turcie de pe atunci, sus­
ţinută şi ea de iubita noastră aliată, — jertfe de sânge aduse
de nobila noastră armată şi de multe milioane de ruble
cheltuite în aceste campanii. Vom transcrie aci cuvânt cu
cuvânt câteva din punctele acestor tratate, pentru a arăta
contemporanilor jertfele acestea grele aduse de patria noastră
în folosul, sau mai bine zis, în scopul învierii pravoslavnicilor
deşi ca popoare ne erau străine, ca limbă şi ca obiceiuri
§ 1. Poarta restitue cnezatelor toate drepturile şi pri­
vilegiile, de cari acestea s’au bucurat până la începutul
răsboiului.
§ 3. Se vor restitui toate pământurile luate de Turci în
decursul răsboiului, aparţinătoare mănăstirilor şi persoa­
nelor particulare din circumscripţiile: Brăila, Hotin şi Bender.
§ 6. Poarta nu va pretinde dela locuitorii principatelor
niciun fel de plată în contul vechilor datorii.
§ 9. Domnitorii principatelor vor avea la Curtea din
Constantinopol plenipotenţiarii lor, cu cari Poarta va fi
obligată să reia raporturi binevoitoare, ca cu trimişi speciali,
bucurându-se de toate drepturile internaţionale.
§ 10. Trimişii Rusiei de pe lângă Poartă vor avea dreptul
să intervie, în caz de necesitate, în favorul princ'patelor
Moldovei şi Valahiei“.
Dar „opresiunea“ poporului „român“ de către Ruşi
(vorbind în limba intelectualilor actuali ai Moldovei) nu s’a
mulţumit numai cu aceste favoruri, după cum se vede din
următoarele rânduri din preambulul tratatului cu Turcia,
din 27 Decembrie 1789. § 4 impus de Ecaterina II Turcilor
zice: „adeziunea Turciei ca din Moldova şi Valahia să se
constituie un stat independent, al cărui monarh să fie de
religie ortodoxă“.
Aşa dorea şi acţiona nobilul şi mărinimosul nostru guvern,