Page 165 - 1929-n1
P. 165
164 VIRTUŢILE ROMÂNILOR
de „Sokokolov“, actualmente Vozneseask), lui Lupul (Zvierev),
Alabat, Acaţatov şi altora. Nu mai vorbim de roiurile întregi
de colonişti, care au trecufdupă 1812 cu autorizaţia guvernu
lui pe malul stâng al Nistrului şi cari au rămas acolo;
frumoasele lor sate există până în ziua de astăzi.
Mai amintim încă faptul că, mulţi boeri şi funcţionari
români şi-au primit rangul militar şi civil, consideraţi
fiind ca slujbaşi adevăraţi ai statului, deşi cea mai mare
parte a lor n'a participat la viaţa administrativă sau
militară.
Una din cele mai importante probleme, asupra căreia
atragem atenţiunea viitorilor noştri istorici, este problema
spirituală, sau mai bine zis cea bisericească, ortodoxă.
Rusia, după căderea imperiului bizantin, a păstrat cu Con-
stantinopolul, adică cu patriarhul universal raporturi filiale,
iar cu provinciile acestuia: Rumelia, România, cu ţinuturile
române şi slave de aceiaşi credinţă, raporturi de prietenie,
deşi cam rare. Bisericile din Kiev şi Moscova se considerau
supuse scaunului patriarhal, deşi acesta se găsea în complectă
supunere faţă de turci. Această supunere a durat însă nu
mai până la înfiinţarea scaunului patriarhal, autonom la
Moscova. In acelaş timp, nu numai clerul, dar şi poporul
rus, a luat cunoştinţă dela patriarhii din Antiohia, Tarigrad
şi chiar din Alexandria cari au vizitat Kievul şi Moscova,
sau dela arhiereii şi monahii încredinţaţi de dânşii, în ce
situaţie se găseau milioane de clerici şi păstoriţi ortodocşi.
Toate aceste persoane au străbătut cu multă trudă Rusia
„pentru a cere ajutor şi danii pe seama bisericilor şi cle
rului din ţinuturile Busurmanilor“.
Adevăratele raporturi ale clerului rus cu acela al ro
mânilor s’au început abia în veacul al XVII, pe vremea
când era arhiereu în Kiev celebrul păstor ortodox, Petru
Movilă, deseendent al unei familii de principi din Moldova,
crescut la sânul bisericii ruseşti'). Clerul nostru a aflat cu
mirare, că 3.000.000 de oameni, ortodocşi, dar semi-sălbateci,
săvârşesc serviciul divin şi citesc molitve din cărţi scrise
l ) Petru Movilă, fiul principelui moldovean Simeon, a intrat
monah în anul 1625 la lavra Pecerskaia din K iev; la 1626 era deja
arhimandrit, iar in 1630 a fost ales mitropolit al Kievului.