Page 166 - 1929-n1

A. A . SK A LK O VSK I
165
în limbă slavona, pe care nu numai poporul de rând, dar
nici măcar clerul n’o înţelegea. Chiar şi în primii ani ai
secolului actual, cărţile bisericeşti se tipăreau în aceiaşi
limbă, şi slujba religioasă se făcea după acelaşi ritual ca
şi mai înainte. Numai după pacea dela Adrianopol, când
autonomia principatelor, sub protecţiunea Rusiei, s’a con­
solidat, „divanul“, la cererea populaţiunii şi cu asentimentul
ierarhiei ruseşti a permis slujba religioasă de pe cărţile
scrise în limba moldovo-valahă.
In numărul binefacerilor fără număr pentru biserica
moldoveană şi în general pentru cea răsăriteană, chiar pentru
aceea de dincolo de graniţile imperiului, mai trebuie trecut
şi patronajul guvernului nostru acordat aşa numitelor mănă­
stiri şi pământuri bisericeşti „închinate“ (preklonenni), aflate
între Prut şi Nistru, adică pe teritoriul imperiului. Mănăsti­
rile Comunităţilor străine, destinate prin făgăduinţa solemnă
sărăciei şi obedienţiei (paupertati et obendientiae) stăpâ­
nesc în Basarabia averile imobile şi aceasta în secolul ac­
tual, când mănăstirile ruseşti din imperiu de mult nu le mai
au. In numeroase documente autentice moldoveneşti de obi-
ceiu se spune că, domnii şi persoane particulare din prin­
cipalele române, au dăruit „sfintelor mănăstiri provoslave,
proprii şi străine (din răsărit), închinate, schiturilor şi bi­
sericilor, mai ales acelora de pe muntele Athos şi Sfântul
Mormânt, pământ, păduri şi case, sate şi oraşe, pentru îm­
păcarea conştinţei lor proprii, preamărirea lui Dumnezeu
şi ajutorărei aproapelui.“ Aceste donaţiuni preţioase în veni­
turi, graţie protecţiunii şi apărării Rusiei şi, prin urmare,
siguranţei interne politice, au ajuns în vremea noastră cu
sate şi colonii bogate. In 1870 ele dispuneau de 214.320
desiatine de pământ, din care 37,000 islaz sau „codru,“
adică pădure şi care, după datele ultimului control au pro­
dus un venit de 507.000 ruble şi 2.000 corboave austriace pe
zi; Din acest număr, partea mănăstirilor moldoveneşti din
Basarabia face mai bine de 50.000 desiatine, pământ şi
pădure (şi ce fel de pădure!) şi mai bine de 100.000 ruble
venit anual. Mănăstirile din Basarabia se administrau prin
locţiitori, adică prin mandatari ai unui cler străin, sau de
către autoritatea monahală română. Aceştia aduseseră ave­