Page 178 - 1929-n1
P. 178
CKONK I 177
0 schimbare a acestei reforme rău chibzuite ni se pare nea
părat necesara pentru cursul superior al liceului. Vor trebui ne
greşit schimbate programele de studii care sânt foarte încărcate.
Unele părţi însă din lucrările comisiunilor instituite pentru ela
borarea acestor „programe analitice“ pot avea, prin natura lor,
un caracter mai durabil sau pot provocă discuţiuni folositoare,
propunând norme şi principii generale.
In acest înţeles dăm aici „instrucţiunile“ ce am prezentat
ca membru al comisiunei pentru programa limbei române. Pro
grama definitivă, alcătuită de consiliul permanent al ministerului,
a reţinut din ele numai o parte. Le dăm aici în întregime.
Studiul limbei şi al literaturei române în liceu trebue să
tindă la obţinerea următoarelor rezultate:
a) A întări în şcolari s im ţu l lim bei m a tern e în întrebuinţarea
cuvintelor şi în c o n stru cţia f r a z e i, a le da o cunoaştere sigură şi
sistem a tică a formelor şi a particularităţilor ei, a-i face să-şi dea
seama de funcţiunea, valoarea, originalitatea şi frumuseţea lor.
b) A le îmbogăţi vocabularul, a-i face sa aibă o înţelegere
vie ş i p re c isă a înţelesului, a nuanţelor şi a valorii etice a cu
vintelor şi a construcţiilor limbei materne.
c) A cultivă simţul pentru exprimarea corectă şi frumoasă
a cugetărei, gustul pentru creaţiunile literare de valoare.
d ) Printr’o lectură stăruitoare şi sistematică a creaţiunilor
de valoare ale literaturei populare româneşti şi ale literaturei
noastre culte, printr’o pricepere vie a valorilor de cultură, a ele
mentelor de ştiinţă, de artă şi de vieaţă istorică şi actuală a na-
ţiunei noastre, întrupate în limba însăşi şi în creaţiunile literaturei
naţionale, — să pună în mişcare întreaga fiinţă sufletească a şco
larilor, să-i ajute a-şi desvolta puterile sufleteşti, a avea o jude
cată sigură şi personală, o simţire aleasă, idei limpezi, sinceritate,
iubire de adevăr, ordine, măsură şi cuviinţă în cugetare şi în
vorba; sâ-i îndrumeze astfel spre o pătrundere mai intimă în
sufletul omenesc în genere, spre o reflecţiune proprie asupra lumei
şi a vieţei, spre o apreciere luminată a sentimentelor, a năzuin
ţelor, a faptelor omeneşti şi a valorii lor relative, spre o analiză
a motivelor şi scopurilor lor, spre o concepţie mai înaltă despre
lume şi vieaţă; în deosebi, să-i facă a avea o cunoaştere mai de
aproape a felului de a cugetă, a simţi şi a voi al neamului nostru,
să-i pună in stare a simţi valoarea originală a limbei şi a lite
raturei noastre şi în genere a vieţei noastre sufleteşti ca naţiune,
să-i facă a preţui şi a iubi limba maternă şi cultura naţională şi
a avea, ca un ideal de vieaţă matură, dorinţa de a contribui fie
care, în măsura puterilor şi a situaţiei ce va avea, la întărirea
şi înălţarea patriei. Cu un cuvânt, cursul de limba şi literatura
română să năzuiască, mai pre sus de toate, pe lângă împlinirea
99805. — C o n v o rb iri L ite r a r e 12