Page 183 - 1929-n1

182 !. RADULESCU-POGONEANU

Să pătrundă în sufletul şcolarilor convingerea că e o scădere
morală, adesea o cruzime, a-ţi procură o plăcere prin batjocorirea
altora, prin glume care rănesc amorul-propriu şi demnitatea altora,
ei că, dimpotrivă, efectul şi semnul culturei adevărate e totdeauna,
chiar în glume sau în vorbe cu haz, respectarea fiinţei altora.
Gluma să fie astfel, încât să poată râde, fără mâhnire, şi cel pe
socoteala căruia e făcută.
In snoavele sau anecdotele în care se batjocoresc mai ales
alte popoare e şi o primejdie de educaţie naţională: se insinuiază
în sufletul tinerimei române credinţa că numai neamul nostru e
deştept, iar toate celelalte popoare conlocuitoare sau vecine sânt
inferioare nouă, şl ca deşteptăciune firească, şi ca cultură. Prin
aceasta se naşte o opiniune superficială de superioritate, care dă
o falsă idee despre raporturile reale de forţă în lume şi contribue
a perpetuă în poporul nostru o falsă apreciare a valorilor sufle­
teşti şi în special o aşteptare a succesului în vieaţâ numai de la
deşteptăciune, fără o muncă răbdătoare şi fără o disciplină severă.
Se va cere totdeauna poezia întreagă, nu numai câteva strofe.
în ultimele două clase se pot da spre recitat şi scurte frag­
mente de proză, remarcabile prin adâncimea cuprinsului şi prin
armonia limbei.
Temeiul exerciţiilor de vorbire în clasele inferioare va fi po­
vestirea liberă a celor citite, auzite, păţite sau trăite.
în clasa I şi II, şi la nevoie şi mai târziu, se vor stabili
prin câteva întrebări de orientare punctele principale.
Chiar şi la simpla reproducere a celor citite în clasă sau
acasă — şi mai târziu în cursul superior la darea-de-seamă despre
o bucată mai întinsă sau despre o întreagă operă — şcolarii tre-
buesc deprinşi a nu reproduce pasiv, ci a înfăţişă într’o formă
personală cele ce au citit.
In clasele III, IV şi V se vor da ca teme descrieri obiective a
celor observate, — întâmplări, lucruri, fiinţe.
în clasele VI şi VII se vor cere şi scurte dări-de-seamă sau
disertaţii despre opere sau chestiuni date de profesor sau alese de
şcolari dintre cele care le-au deşteptat un interes deosebit;de ex.
despre o carte citită, un articol important din vre-o revistă, o
călătorie personală interesantă, o figură istorică ş. a. (Acest fel
de lucrări se vor face şl în şedinţele „societăţilor de lectură“ ale
elevilor şcoalei).
E de preferat ca disertaţiile din timpul unui an să aibă
legătură între ele, să examineze pe rând, de ex., deosebitele aspecte
sau momente ale unei epoce, unei opere, unei mari personalităţi,
unei regiuni, unei mari descoperiri ştiinţifice, unui eveniment istoric
însemnat, unui domeniu al naturei sau al culturei omeneşti, ş. a.
Subiectele să fie distribuite astfel, încât şl elevii mai slabi
să poată face o lucrare mulţumitoare care să-i încurajeze spre
muncă personală.