Page 187 - 1929-n1

I. RĂDULESCU-POGONEANU
186

stitul imaginea unei lucrări cum ar fi trebuit să fie pentru subi­
ectul în chestiune.
IV. GRAMATICA ŞI ISTORIA LIMBEL învăţământul gra­
maticei limbei române are să tindă a da şcolarilor conştiinţa vie
a fiinţei şi a formelor limbei lor părinteşti, o judecată sigură
în privinţa a ceea ce e corect sau fals, potrivit sau nu, în întrebu­
inţarea ei, precum şi un temei u pentru înţelegerea formelor grama­
ticale ale limbilor streine ce se învaţă în liceu.
Sentimentul despre ceea ce însemnează fenomenul acesta
miraculos al graiului omenesc şi priceperea intuitivă a articulărilor
şi a categoriilor lui fundamentale îl poate avea şcolarul numai în
limba sa maternă.
învăţământul gramaticei să fie astfel, încât şcolarii să fie
aduşi a simţi, îndărătul cuvintelor şi tiparelor limbei, vieaţa, cuge­
tarea şi simţirea care le-a dat naştere, imaginaţia şi forţa crea­
toare a sufletului naţional care le-a plăsmuit (de ex. la cuvinte
ca pri veghetoare, lăcrămioare ş. a.).
Se va arăta că formele gramaticale reprezentă limba între­
buinţată la un moment dat de cei mai buni scriitori, povestitori,
vorbitori, încât însuşirea formelor întrebuinţate de aceştia ne dă
pe de o parte o înlesnire de comunicare clară şi frumoasă a gându­
rilor noastre, iar pe de altă parte dă limbei ce vorbim anumite
mijloace de expresie întrebuinţate şi înţelese uşor de toată colec­
tivitatea cultă românească, ce a învăţat şi ea aceeaşi gramatică.
Pe de altă parte, se va ţinea seamă şi de faptul că gramatica
reprezentă totdeauna un stadiu învechit al limbei şi nu-i prinde
toată bogăţia, excluzând toate inovaţiile individuale. De aceea, pe
lângă gramatica convenţională, pe care profesorul va pretinde s’o
stăpânească elevii, el să admită şi să-i încurajeze şi la un stil
personal, şi să îngădue forme diverse (regionale) când sânt vii în
limbă şi întrebuinţate şi unele şi altele de mari scriitori (d. ex...
forme ca pâne şi pâine, omăt, neaua, zăpadă ...).
Copiii având încă din cursul primar cunoştinţele gramaticale
elementare, în clasa I şi II se va stărui asupra întărirei şi comple-
tărei lor, apoi asupra fondului sufletesc al limbei, în clasele urmă­
toare se va continua această lărgire şi adâncire a cunoştinţelor
despre limbă.
Pentru ori-ce categorie sau formă gramaticală şi pentru ori­
ce explicare a unui cuvânt, a unei expresii sau a unei construcţii,
se va porni totdeauna de la o propoziţiune sau o frază, ca unitate
organică a limbei; căci numai în ea şi prin ea, prin relaţiunea
lor cu întregul se vede sensul şi funcţiunea cuvintelor, ca părţi
ale unui tot. Tot de la frază se va porni spre a se pricepe semni­
ficarea logică a semnelor punctuaţiei şi a se deprinde şcolarii cu
justa lor întrebuinţare, spre a simţi corespondenţa lor cu rânduirea
cugetărei şi cu pauzele vorbirei, necesitatea lor pentru înţelegerea