Page 189 - 1929-n1
P. 189
I. RĂDUI.ESCU-POGONEANU
188
lor (felul cum impresionează auzul), puterea lor <le a evoca ima
gini, cadenţa şi armonia frazei.
Se vor face exerciţii de sinonimică, de aflarea termenului
celui mai propriu şi a construcţiei celei mai corecte, a echivalentelor
neologismelor şi a nuanţelor dintre ele şi cuvintele vechi cores
punzătoare, precum şi a deosebirilor între cuvinte cu înţeles
apropiat.
Se va deştepta simţul pentru diferenţele de ton în vorbire şi
pentru expresiile poetice. Se vor da scurte noţiuni despre genurile
literare de care ţin bucăţile sau operele citite în clasă şi acasă;
o cunoştinţă mai întinsă despre aceasta se va câştiga în clasa V.
Nu se va pierde însă nici-odată din vedere că scopul prin
cipal chiar şl în această parte a cursului nu e catalogarea şi
clasificarea scrierilor, terminologia şi definiţiile, ci îmbogăţirea şi
înălţarea sufletului tinerimei prin cugetarea şi simţirea cuprinse
în operele sau în bncăţile citite.
Tot astfel în clasele VI şi VII, cunoştinţele despre istoria
limbei, despre desvoltarea literaturei române, despre rolul şi va
loarea operelor, a scriitorilor, a curentelor diferitelor epoce, nu tre-
bue să aibă caracterul unor formule, aprecieri sau rezultate învăţate
de şcolari pe din afară, din carte, din spusele profesorului sau din
lectură particulară ci, cu îndrumările şi completările necesare ale
profesorului şi ale manualului clasei, ele să fie crescute în sufletul
şcolarilor din lectura directă a operelor scriitorilor, să aibă te
meiul în propria judecată şi simţire a şcolarilor.
Nu trebue deci să se înveţe pe din afară o istorie a litera
turei române, ci să se cunoască din proprie citire însemnătatea
scriitorilor şi a operelor lor, locul ce ei ocupă în desvoltarea cu
getării poporului nostru, legătura lor strânsă sau mai slabă cu
vieaţa naţională.
Această cunoaştere proprie trebue să se întemeieze atât pe
lecturile din cursul inferior cât şi pe cele din cursul superior,
făcute în clasă şi acasă.
Lectura şi comentariile ce vor însoţi să fie însufleţite de
sentimentele de respect şi iubire pentru scriitorii şi operele în
care s’a întrupat, în cursul secolelor şi al generaţiilor, limba, cu
getarea, şi puterea de creaţie şi de expresiune a naţiunei noastre.
Şcolarii să fie îndrumaţi a-şi face convingerea că e pentru ei o
datorie de cultură personală şi de cultură naţională să se pătrundă
de cuprinsul operelor clasice ale literaturei noastre populare şi
ale celei culte, să le studieze conştiincios şi să-şi însuşească sub
stanţa lor. Să li se arate că cea mai bună metodă, cea mai dreaptă
judecată spre a pricepe o operă, un autor, un curent de idei,
o epocă şi a le înţelege valoarea, e aceea de a te aşeza în însuşi
mijlocul lor, de a te sili să-i pricepi pornind de la vieaţa lor şi
de la ideile timpului lor, de a nu le aplica criterii de judecată şi
o scară a valorilor din epoce posterioare lor, al căror orizont mai
