Page 198 - 1929-n1
P. 198

R E C E N Z II                  197

             culturale  ale  Craiovei.  Din  teascurile  proprii  a  eşit  făţosul  volum
             interesant  prin  conţinut,  impunător  ca  opera  tipografică.
                  Bătrânele  „Convorbiri  literare“  cari  ştiu  să  aprecieze  greutăţile
             zilelor de azi, urează viaţă lungă şi tot  mai strălucită tinerilor  „Ramuri“
             a  căror  volum  festiv  e  o  podoabă  naţională.

                                                                A.  T.-S.
                                     Vechea  artă  slavă.
                  O  nouă  lucrare  a profesorului  vienez  losef  Slrozygowski  este
             totdeauna  un  eveniment.  In  vastul  domeniu  al  istoriei  artei  S.  nu  s’a
             mulţumit să  urmeze  potecile bătătorite  de  alţii, ci  a  deschis  veşnic  căi
             noui.  El  este chiar  un  revoluţionar: a  prefăcut  în bună  parte concepţia
             veche  asupra problemelor  fundamentale ale  istoriei artei. Prin lucrarea
             „O rient  oder  R om“  a  răsturnat  credinţa  că  din  Roma  singură  s’ar  fi
             născut  noua  artă creştiuă,  punând pentru  prima dată  în  evidentă rolul
             precumpănitor  al  Orientului  asupra  desvoltării  artistice  a  Europei
             occidentate.
                  Studiind  acum  vechea  artă  slavă  (Die  altslavische  K un st,  1929),
             el  se  riică  contra  părerii  generale că  şi  Slavii  vor  fi  împrumutat  cul­
             tura  lor din  Bizanţ, după  cum  odinioară  se  credea că  vestul  european
             era  dependent  de  Roma.
                  Lucrarea  savantului  vienez  este  prima  expunere  documentată
             asupra  artei  noastre  slave,  punând  în  lumină,  deocamdată,  mai  ales
             produsele  croate  şi  de  pe  coasta  delmatină.
                   El  ajunge  la concluzia  că  şi  Slavii  din  Sud  au  avut o  desvoltare
             propie  a  artei  lor,  înrudită  insă  cu  a  Goţilor  şi  a  Armenilor.  Origina
             tuturor  acestor  manifestări artistice  el  o  bănueşte  în clădirea  de  lemn,
             dând  astfel  o  nouă  desvoltare  ultimilor  sale  teorii  asupra  arhitecturii
             lemnului,  din care,  după ale sale  păreri, s’ar  fi  născut chiar  stilul gotic.
                   Neputând  da, deocamdată,  o  recenzie  a  materialul  nou  şi  aşa
             de  bogat,  ce  pentru  întâia  dată  se  publică, ne  vom mulţumi a  semnala
             numai inportanţa publicaţiei pentru noi.  Prin  împrumuturile  arhitecturii
             noastre, luate  dela  vecinii  sârbi,  ne  găsim  în  legătură directă  cu  arta
             de  pe  coasta  dalmatină  pe  care,  până  acuma,  o  credeam  de  origină
             latină.
                   In  afară  de  această  amendare  a  teoriilor  curente,  lucrarea  de
             faţă  ne  mai  lămureşte  şi  asupra  originei  slave  a  bisericelor  de  lemn,
             din  cari aşa de splendide  exemplare se găsesc şi in hotarele ţării noastre.
                   Din aceste  consideraţiuni se  poate vedea  cât de  însemnată este
             pentru  noi  ultima  publicaţie a savantului,  care  nu  pentru  prima oară
             aruncă lumini  noi asupra  artei  noastre.
                   Profesornl Strzygowski, încă  înainte de război, printi^un entusiast
              raport  a  atras  atenţia  asupra  importanţei  şi  frumuseţii  artei  vechi
             bisericeşti  din  mănăstirile  moldoveneşti  din  Bucovina,  încă  austriacă
              pe  atunci.
                                                               A.  T -S .
                   G.  I.  Brătianu:  Le  Probleme  des  fro n tierei  rousso-roum aines.
                     (Aşezământul  Brătianu)  ed.  Cartea  Românească  1928.

                   Literatura  litigiului  nostru  cu  Rusia sovietică, privitoare la Basa­
              rabia, s’a  înbogăţit  cu  lucrarea  d-lui  Profesor  universitar  George  I.
              Brătianu, care  a  publicat-o  în  editura  Aşezământului Cultural, înfiinţat
              în  memoria  bunicului  său,  editură  condusă  de  d-1  Prof.  universitar  C.
   193   194   195   196   197   198   199   200   201   202   203