Page 23 - 1929-n1
P. 23

22                        IOAN  SLAVICI

                 românească.  In  satele  româneşti a fost apoi introdusă limba
                  omânească  drept  limba  protocolară,  şi  era  de  sine  înţeles
                 că  şi  solgăbiraele,  şi  diregătorii  de  la  centrul  comitatului
                 aveau  să  se  folosească  de  ea,  ba  şi  pe  la  ministerii  trebu­
                 iau  să  fie  secţiuni  româneşti.
                      Rămânea  să  se  mai  aleagă  şi  deputaţii  pentru  dieta
                 ungară,  care  avea să-şi trimită delegaţii  în  aşa zisul Reichs-
                 rath  din  Viena,  unde  urmă  să  se stabilească organisaţiunea
                 monarchiei  federalisate.
                      E  de  sine  înţeles  că  Românii  erau  mulţumiţi.  Cu  atât
                 mâi  nemulţumiţi  erau  maghiarii,  care  nu  se  puteau împăca
                 cu  gândul,  că  sunt  puşi  la  rând  cu  foştii  lor  iobagi,  şi  se
                 temeau  ca  aceştia  nu  cum-va  să  se  ridice  deasupra  lor.  Ei
                 au  hotărît  deci  să  între  în  resistenţă  passivă  şi să  aleagă
                 pentru  dietă  deputaţi,  care  stăruie  ca  dieta  ungară  să  nu
                 trimită  delegaţi  în  Reichsrathul  din  Viena.
                      Românii au ales, din contra, peste  tot deputaţi, care stă­
                 ruia, ca şi Ungaria să-şi trimită reprezentanţii în Reichsrath.
                      Toate  aceste  sunt  lucruri,  pe  care  alţii  vor  ti  ştiind
                 să  le  spună  mâi  bine  decât  mine.  Vorba  e  înse,  cum  le
                 vedeam  eu  atunci.
                      Deocamdată  mă  voi  mărgini  să  arăt,  cum  le  vedeau
                 Şirienii  noştri.
                      Ei  stăruiau, se  ’nţelege,  în  gândul  că  Românii  au să-şi
                 aleagă  deputatul  lor,  cum  îşi  aleg  pe  cei  deJa  primărie  şi
                 pe  cei  din  congregaţiune  şi  cum  îşi  au  popa  lor  deosebit
                 şi  treaba  celor-lalţi  e,  ce  fac  şi  pe  cine  trimit  în  dietă.
                      De  gândul  acesta  nu  s’au  lepădat  nici  după-ce  a  fost
                 încheiat  pactul  dualist  şi  urma  să  fie  aleasă  dieta  pentru
                 votarea  legilor  aşa  zise  fundamentale,  de  la  care  atârna
                 viitorul  ţării.
                      După  legea  electorală  de  atunci  votul  atîrna  de  un
                 anumit  cens,  pe  care  afară  de  Ardeal  îl  aveau  cei  mai
                 mulţi  dintre  foştii  iobagi  împroprietăriţi.  Singuri  cei  năs­
                 cuţi  din  părinţi  nobili  aveau  vot  şi  fără  de  cens.
                      Alegerea  se  făcea  după  cercuri.  Alegătorii  se  adunau
                 cu  toţii  în  centrul  cercului  electoral,  şi  votul  era  dat  pe
                 faţă,  cum  i  se  cuvine  adevăratului  bărbat.
                      Erâ  însă  o  veche  tradiţiune  ca  agenţii  electorali,  aşa
   18   19   20   21   22   23   24   25   26   27   28