Page 37 - 1929-n1

3fi e. c. p e t k o v ic i

Maiorul (mai mult plictisit). — D a sigur (îţi şterge faţa).
Toţi: Sigur.
Colonelul. — Şi rom părăsi aceste lanuri, cu amintiri plăcute,
cu note frumoase la memorii, dar mai presus de toate (marţial)
cu conştiinţa înconjurată de aureola înplinirii datoriei. (Vesel) Aşa-i?
Toţi. — Desigur, domnule colonel... desigur.
Colonelul (s’aseazS). — Staţi jos băeţi . . . staţi jos ... acum am
de făcut numai câteva recomandaţi uni. .. încep cu prezentarea ofi­
ţerilor. Ştiţi că domnul general e foarte susceptibil ... unii dintre
ofiţerii D-rs., dela unităţi, salută aşa (Se scoală, îşi pune chipiul şi
arată salutul franţuzesc, degajat) aşa nu-i bine... să salutaţi cu toţii
uite, aşa (arată un salut cazon) şi să răspundeţi scurt: dă domnule
general. . . nu domnule geueral.. . prea bine domnule general.. .
v’o repet, e foarte susceptibil ... aşa sunt oamenii mari . .. (»'aşează)
apoi doreşte ca fiecare să-şi cunoască perfect oamenii, să ştie dacă
au părinţi, fraţi, surori, cât pământ au ... aşa că în carnetele
D-vs. să fie trecute toate acestea... le aveţi?...
Toţi (codindu-se). — Mda ... mda ... mai lipseşte câte ceva ...
dar le complectăm. (îşi fac semn)
Colonelul. — Conferinţa ofiţerilor şi critica, va fi aici la
umbră, colo sub pomi am dat ordin să se aducă o masă şi cu o
gustare... căpitanul Corteanu ne dă vin de-1 bun (zâmbeşte).
Maiorul. — Şeful te notează după. nu înainte de masă.
Colonelul. — Exact. .. iar pentru a-i arăta (afectat) dragos­
tea noastră să se pună aşa ceva (indiferent) pe ici pe colo (arată)
o placardă cu urare de bun venit sau (mai convins) camaraderie
adevărată, (Se ridică ca toţii) atunci ne revedem la » ...(p le a c ă ). ■;

SCENA VII
Aceiaşi
(Maiorul îşi face un şpriţ şi b e a ... ceilalţi se plimbă gânditori. Corteanu
zăreşte furierul la colţul bărăcii).
— Corteanu (furierului). — Adună toţi oamenii acum. (Se întoarce;
furierul j>loac&\
Maiorul. — (Maiorul mai face un şpriţ şi-l bea). E cald. . .
Crivăţ (se întoarce) L’a încălzit Napoleon cu discursul lui...
Corteanu (lui Crivăţ ironic). — Ce te faci, cu carnetele?...
parcă spuneai că le ai gata.
Crivăţ. — Ştiu eu ! (Maiorului) ce ne facem, nene Mihalache...
Maiorul (supărat). — Te rog, te rog .. . căpitane ... aici sân-
tem (bea) la serviciu ... acum sunt domnule Maior (pune paharul pe
masă).
Corteanu. — Ba nu, zău ... ia las-o cu miliţia, nene Mihala-
che. •. ce ne facem cu carnetele?