Page 46 - 1929-n1
P. 46

O   I N S P E C Ţ I E   C U   T Â I . C  45

                 Colonelul.  —  Dar,  domnule  general ...  un  moment . ..  n’aţi
           semnat  condica  de  inspecţie ...  este  aci  ;
                Generalul. —  A!  lasă-lasă...  rândul  viitor . ..
                Colonelul. — E păcat, domnule general.. . mulţumirea dumnea­
           voastră ...  trebuie  să  rămână ...  apoi...  e  şi  regulamentul  (se
           depărtează  iute,  ia  condica;  Take  Corteanu  se  duce  şi  deschide  dulapul  şi-i  dă
           o  călimară).
                Generalul. — Lasă,  lasă  Lascule ...  rândul  viitor ...
                 Colonelul  (insistent).  —   E  regulamentul,  domnule general...  şi
           apoi  nici  nu  ne putem lipsi de această mulţumire  (îi  intinde  condica).
                 Generalul.  —   (ia  condica  cu  greu;  o  pune  pe  masă  şi  se  pregăteşte  de
           scris;  colonelul  se  retrage  plecat,  se  întoarce  şi  apoi  îşi  freacă  mâinile  <le
           mulţumire,  generalul  îl  surprinde,  râde  şiret  şi  îşi  mângâie  barba).  Bine
           Lascule  scriu  şi  aca,  scriu  şi  data  viitoare  (se  gândeşte  întâi,  şi
           scrie,  apoi  îi  întinde  condica  închisă).  Ţine! . . .
                 Colonelul  (plecat).  —   Să  trăiţi,  domnule  general.
                 Generalul.  —  (îşi  ia  chipiul, strânge mâna  prietenos  colonelului,  ofiţerii
           s’aşează  toţi  pe  doua  rânduri).  —   Buna  zillfl,  colonele !
                 Colonelul.  —  Să trăiţi domnule general  (generalul  plecă)  (colonelul
           către ofiţeri:  Trăiască  iubitul  nostru  general.  Ura!
                 Toţi:  Ura !  (Generalul  se  întoarce  şi-i  salută  prietenos,  apoi  dispare;
           îl  petrec  cu  toţii  până  afară  de  scenă,  apoi  se  întorc).

                                      SCENA  XII
                                  Colonelul,  Ofiţerii
                 (Colonelul  îşi  freacă  mâinile.  Ofiţerii  s'aşează  pe  la  mese).
                 Colonelul. —  Camarazi ... să ştiţi că nu sunt mulţumit pe ziua
           de  astăzi,  niciunul  nu  ştiţi  rolurile  D-voastre. ..  sunt  foarte
           nemulţumit.. .  am  muncit  din  răsputeri  să  îndrept  ce  stricaţe
           voi...  (îngrijit)  nu  ştiu  ce  ar  fi  de  regimentul  ăsta  de  n’aş  fi
           eu ...  nu  ştiţi să  vorbiţi  cu şefii, trebuie tact mult şi...  curtoazii
           şi  mai  multă...  (vesel)  aţi  văzut  cum  l’am  îmbunat  eu?.,  cum
            v’am  scăpat  pe  toţi?.
                 Maiorul.  (Toarnă  vin  în  paharul  colonelului  şi’n  al  său,  ceilalţi  îşi
           toarnă  lor. — Să  bem  în  cinstea  iubitului nostru comandant  de  regi­
           ment.  Ura?...
                 Toţi:  Ura !  (beau . cu  toţii).
                 Colonelul  (pedant).  — Ridic şi eu  paharul în  sănătatea  voastră
           şi  cu  speranţa  sigură  că  la  viitoarea inspecţie  vom fi  cu  mult mai
            bine...  acum  să  vedem  mulţumirea  iubitului nostru comandant  de
            brigada ...  la citeşte,  Garje...  (gustă  încet  mulţumit,  zâmbeşte  şi  se
            reazemă  îutr’un  colţ  de  masă).
                 Maiorul.  —  (Ia  condica, o  deschide încet, eu paharul în  mână  şi  citeşte
            rar).  Astăzi  am  inspectat  regimentul  şi  l-am  găsit  instruit  foarte
           (se  opreşte,  face  ochii  mari)  foarte  prost  (ridică  ochii)  ăsta-i  subliniat
           (îi  cada  paharul  din  mână,  îi  cade  şi  colonelului),   q   £   PetfOVÎCÎ
                                       CORTINA
   41   42   43   44   45   46   47   48   49   50   51