Page 82 - 1929-n1

VIAŢA Şl OPERA LUI H. O, ANDERSEN"
81
In intervalele dintre călătoriile sale foarte dese îl găsim pe
la curţile nobililor danezi, la ţară, sau în locurile de vilegiatură
ale industriaşilor bogaţi. O locuinţă a sa proprie na avut An-
dersen niciodată; de abia pe patul de moarte i se trezeşte do­
rinţa de a avea o casă, în care să fie stăpân.
«
* *
Acest nucleu de biografie ar fi însă incoxnplect dacă n’am
menţiona drept fenomene foarte importante şi hotărîtoare din viaţa
sa, criticele activităţii sale literare din partea contimporanilor, —
compatrioţi şi străini,— faţă de cari Andersen a fost din cale afară
simţitor.
In scrierile sale biografice aceste critici de tot felul ocupă
spaţiul cel mai mare; capitole întregi sunt compuse numai din
tăieturi din reviste, din reproducerea unor convorbiri, din polemici
şi discuţii pe această temă.
Georg Brandes, de sigur un martor chemat şi obiectiv, contim­
poran al lui Andersen şi până nu de mult, contimporanul nostru,
în notiţele sale „Personalităţi scandinave“ ştie să ne comunice
despre Andersen, între altele, că dânsul la Paris aştepta prin cafe­
nele pe cunoscuţii săi numai pentru a auzi lauda operelor sale.
In Anglia se duce dela o librărie la alta, cerând portretul
său, şi acolo unde nu fu recunoscut sau unde lipsea gravura era
neplăcut impresionat, iar unde fu recunoscut bucuria sa era fără
margini.
Dragostea n’a jucat un rol mare în viaţa lui. Intr’o scrisoare,
care cuprinde date din viaţa sa, destinate unui biograf contim­
poran, spune că a fost de două ori îndrăgostit. Dacă această
afirmare este adevărată şi nu e numai o frază fără mare impor­
tanţă suntem nevoiţi să constatăm că sărmanele fete, cari ar
fi putut figura în rândul celor alese, nu puteau nicidecum să-şi
deie seama de ceiace simţia poetul, căci în aceste scrisori repetă
de trei, patru ori că sentimentele lui ar fi numai frăţeşti, sem­
nează cu frate şi începe cu titlul de soră.
Pe de altă parte am însă impresia că atât actriţa Bachel
cât şi Jenny Lind, poreclită privighetoarea Suediei, pe atunci cântă­
reaţa dramatică cea mai vestită, l-au interesat foarte mult şi că admi­
raţia ce o are pentru dânsele nu este liberă şi de accente erotice.
La 4 August 1875, în vârstă de şaptezeci ani, neînsurat şi
fără nicio persoană iubită pe lângă dânsul, moare în casă străină,
la Rolighed, înconjurat de familia negustorului Melcliior şi e înmor­
mântat în cripta familiei Collin, a acelui Collin, care i-a desco­
perit talentul. Funeraliile au fost grandioase, toată Europa se
închina sicriului marelui povestitor, care ca om era desigur destul
de straniu. .
Dr. E. I. Păunei
(Va urma)
990*5. - - C o n v o rb iri L i te r a r i 6