Page 17 - 1-2-1913
P. 17
/O^ceată de preoţi şi mireni în mijloc cu protopopul Vasile L. Pop, dela măreaţa adunare de astăvară din Alba-Iulia.
POVESTEA LUI MOŞ CRĂCIUN Maicei Domnului", şi făcându-şi cruce bău din pahar,
se şterse pe musteţi şi grăi:
ION DRAGOSLAV „Zice că sfinţii Ioachim şi Ana erau oameni bă
trâni si nu aveau băeti, si erau tare scârbiţi de asta
Tata în fiecare an ne spunea povestea lui moş
şi sf. Ana, cine a învăţat-o, că s-a dus într’o zi la
Crăciun.
Rusalim la sf. biserică şi s-o rugat, să-i dee Dumne
într’un an, în sara de ajunul Crăciunului, după
zeu sfântu o odraslă: băet ori fată, că ea are, să o
ce mă întorsei cu steaua şi împărţii câştigul cu to
dee, să slujească sf. biserici.
varăşul meu, dânsul se duse acasă; iar eu cu ai
— Vezi, — vorbi aice mama, - Dumnezeu sfântul
mei ne aşezarăm la strămoşeasca masă şi între altele
nu le-a dat băeţi până atunci, unde aşteptă făgă-
tata mă întrebă la cine am fost şi după ce îi spusei
duiala asta.
îmi grăi:
— Se înţelege — zise tata, - ca să se împlinească
„îmi pare bine, că te duci cu steaua. Nu că mi-a- Scriptura, că chiar în noaptea zilei, când s-a dus la
duci cine ştie ce folos, da să nu se piardă datina, că Rusalim, i s-a arătat sf. Anei un înger prin somn şi
au fost vremi, măi băeţi, când umblau cu steaua şi i-a zis:
Irozii chiar feciori de boeri si oameni ca mine. Unii „Ano, Dumnezeu a auzit ruga ta, şi află că nu
gospodari luau obiceiul ista ca o dragoste pentru te-a uitat, dar a vrut să audă cuvântul tău, că scris
Domnu Hristos şi umblau din sat în sat şi din târg este în sfânta Scriptură, să ai la bătrâneţe o fată, cu
în târg cu steaua, alţii să le erte Dumnezeu păcatele numele Maria, ca să slujească Domnului, şi aleasă
şi să le facă parte de împărăţia cerurilor; iar cine între alese, ca una ce are a purtă în sinu-i răscum
primea cu steaua, era socotit că a primit pe Domnu părătorul neamului omenesc". Şi într’adevăr la nouă
Hristos. Şi să umbli măi băete, amu, când ţi-e vre luni sf. Ana avu o fată frumoasă, cum nu eră copchil
mea, că n-ai să ai mai frumoasă aducere aminte, ca pe lume, şi i-o pus numele Maria.
asta". Şi când zise vorbele astea, ochii lui se ume
„A trecut un an, doi, zece şi când a fost aşa
ziră şi lacrimele ce trebuiau să se scurgă pe obraz,
de paisprece-cincisprece, poate o fi avut şi mai mult,
par’că picurau pe glas.
într’o noapte sf. Arhanghel Gavril i s-a arătat în vis
„Da tătucă — îi zic eu, — cum a fost cu moş sf. Anei şi i-o spus, să ducă fata la sf. biserică, după
Crăciun, când i-a tăiat mânile Crăciunoaei, că a pri cum o făgăduise. Şi o dus-o şi o dat-o în paza sf.
mit pe Maica Domnului în grajd? Zaharia, tatăl lui sf. Ion Botezătorul, că el eră popă
— Hm — făcu el, turnându-şi un pahar şi cu el acolo. A trecut, ce a trecut şi într’o zi, când Maica
în mână îşi ridică ochii, ca două mărgele de sticlă Domnului se închină în sf. biserică, numai ce aude
albastră, în sus, şi zise: — Să vă spun, da să trăiţi, un vânt în biserică, se face o pâclă şi un înger^se
şi să fie de ziua sfântului ajun de azi şi de numele arătă şi îi grăi: