Page 23 - 1-2-1913

îngrijiţi sunt fără îndoială şerpii, şi mai ales cei veni­ datează de mai mulţi ani — ne pare un caz tipic al difi­
noşi. Un veterinar american, având odată de operat un cultăţii cu care omul ajunge să suprime vieaţa într’un
şerpe veninos din cei mai primejdioşi, întrebuinţă co­ organism aşa de colosal.
caina. Se vede însă că reptila eră refractară acestui Vrem să vorbim de elefantul Topsy, un pachidem
element, căci la cea dintâi împunsătură de bisturin, superb, în vrâsta de 35 ani, care trăia în Luna-Park-ul
şerpele făcu o săritură straşnică, se strecură afară din din insulele americane Coney. Acest Topsy devenise cu
mânile celora care-1 ţineau şi-l muşcă pe veterinar de vremea aşa de nervos arţăgos, încât a trimis pe lumea
braţ. Acesta nu scăpă cu vieaţă decât graţie unei bră­ cealaltă doi îngrijitori ai săi, precum şi doi trecători
ţări de pele pe care o purta la mână şi pe care o în- inofensivi. El fu condamnat la moarte. Şi iată cum a
hăţase şarpele. Prins din nou, reptila fu de data asta avut loc ecsecuţia sa.
operată. Operaţiunea aceasta nu a costat mai puţin de Tot mângăindu-1 şi dându-i morcovi şi pâne, ecse-
2000 de coroane. cutorii săi reuşiră să-l încalţe cu nişte enorme sandale
Boala cea mai frecventă la şerpi este un fel de de lemn şi de zinc. Ele fură puse în contact cu cabluri
neurastenie, în care caz şarpele refuză orice hrană şi electrice. Un om ce ţinea degetul pe un resort, aştepta
se lasă a muri de foame. Singurul leac este acela de a clipa când să trimeată un curent de 6000 de volţi în
se nutri animalul cu sila. Astfel se întâmplă nu de mult enorma massă de carne şi de oase.
la Bronx—Park—Zoo din New-York. Zece gardieni Când totul fu gata, i se oferi lui Topsy un mor­
aşezaţi în şir susţinură trupul unui boa-constrictor lung cov care conţinea 600 de grăunţe de cyanură de potasă
de opt metri. Apoi, un veterinar introduse în esofagul elefantul le inghiţi pe loc. Apoi se dete un semnal şi
reptilei o bară de fer, la vîrful căreia era legat un ie­ ecsecutorul apăsă pe buton. Se văzu un mic nor de
pure de casă jupuit de pelea sa. Şase iepuri fură astfel fum, în mijlocul căruia Topsy, ridicându-şi trompa spre
depuşi în stomacul şarpelui, care cu vremea se însă- cer, păru a face un gest de ultimă rugăminte. După
nătoşă iară. două secunde el căzu în genunchi, apoi se rostogoli
*
la pământ, unde rămase nemişcat.
Dintre toţi aceşti bolnavi extraordinari, elefantul
Astfel muri sărmanul Topsy. D. M.
e totuş cel mai dificil de îngrijit, din pricina trupului
său enorm şi a teribilei vigori a organelor lui. La un
circ din Rockford în America un elefant cu numele de
Queen Jumbo se îmbolnăvi şi el de guturai. Pentru Scrisoarea unui copil
aceasta i se puseră vizicatorii; adecă întreg corpul lui
fu acoperit cu un strat de muştar — două butoae în­ cătră PÎCoş (Srăciuri.
tregi — apoi i se dete să bea 35 de litri de wisky.
Jumbo fu aşa de satisfăcut de bunăvoinţa veterinarului
său, încât eră cât pe-aci să-l răstoarne de mai multeori Mult dorite Moş Crăciun !
mângăindu-1 cu trompa. Drag moşneag blajin şi bun,
Ce din lumea ta de nori
Dar sunt şi pedicuri pentru elefanţi. Aceştia au
în tot anul te cobori
specialitatea de a tăia, de a roade, de a freca cu pila
Şi pe ger şi pe ninsori
unghiile pachidermului, când ele devin prea lungi.
în cojoc de fulgişori
După pedicuri îi avem pe dentişti. Babe, un ipo-
Şi cu coşul încărcat
potam american fu odată legat cu lanţuri şi dentistul
Te strecori din sat în sat,
începu să taie cu ferestrăul, apoi să-i roadă cu pila
Zăbovind pe la fereşti
enormii colţi crescuţi prea mult şi care îl stângeneau
Mi te uiţi şi ştiriceşti,
pe animal să închidă gura. In timpul acestei operaţiuni
De-s copiii toţi cuminţi
bietul ipopotam tremura de groază, iar din ochi îi cur­
Şi de-ascultă de părinţi?..
geau lacrămi cât pumnul de mari.
Vedem aşa dar că până şi fiarele bolnave se pot Eu mi-am pus de gând, să-ţi scriu
tămădui graţie ştiinţei. Dar sunt cazuri în cari ştiinţa Aşa bine, rău cum ştiu.
e şi ea neputincioasă. Când aceasta se întâmplă omu­ Să-ţi spun — dragă Moş Crăciun,
lui, el e lăsat să moară zi de zi, ceas de ceas, să moară Că eu sunt un copil bun.
de moarte firească, întru cât boala este firească. Când Pe părinţi eu mi-i cinstesc,
lucrul are însă loc la animale, atunci stăpânii lor le îi ascult şi mi-i iubesc.
curmă brusc zilele, nu pentru a le evită o suferinţă în­ Câte-odată mai gieşesc,
delungată, după cum s’ar crede, ci spre a se desbărâ Dar atunci îmi pare rău
de o sarcină inutilă. Şi mă rog de Dumnezeu,
Şi fiindcă am început acest articol cu moartea Să-mi dea minte, sanţeleg,
bietului Agra, executat acum câteva săptămâni într’un Binele din rău s-aleg,
oraş francez, să sfârşim micul nostru studiu documentar Să fac numai, ce-i frumos,
cu moartea unui alt elefant, a cărei ecsecuţie — care Să fiu şi eu de folos.