Page 31 - 1-2-1913

In amănuntele acestui roman, a unei voinţe puternice dă esplica- Lângă mine, biet pribeagul
care se traduce deodată şi în limbile rea productivităţii şi adâncimei spi­ Dus de vânt din ţară ’n ţară,
franceză şi engleză — nu intrăm; ritului său. Neîncetat studiază, ocu- Ce avânt putea să-şi afle
cetitorul le va gustă singur. pându-se îndeosebi cu istoria evului Mândra-ţi artă culinară?
Ţinem să împărtăşim cetitorilor vechiu, cu astronomia şi chemia.
noştri, că traducerea românească este Stilul lui Lâzâr e mai mult dra­
cea dintâi în seria traducerilor şi matic. Scrie propoziţii scurte, apli­ Lasă ’n pace deci trecutul
că e datorită condeiului competent când icî-colo câte un epitet potrivit. Şi scrisorile le lasă
al colaboratorului nostru: Alexandru Acţiunea decurge repede, şi descrieri Alte-s vremurile-acuma,
Ciura. lungi nicăiri nu împiedecă firul po-
* Dragă doamnă preuteasă.
vestirei. Limba e mai mult poporală, /. COSTA
Ştefan Lazâr fără afectare, potrivită istoriei ce po­ ■*
— Autorul romanului nostru. —
vesteşte. Războirea Harapilor
Ştefan Lazâr e cel mai produc­ Dintre romane cele mai bune
tiv scriitor maghiar al zilelor noastre, sunt: „Satana"; „Şi nu ne duce pre Harapii din Africa au o mulţime
şi e totodată unul dintre cei mai noi în ispită"; „Floarea Betuliei"; de obiceiuri ciudate, de cari Euro­
talentaţi romancieri, care îşi face cu „Paula"; „Steaua galbină"; „Flacăra peanul civilizat râde cu o satisfacţie
paşi siguri cale printre scriitorii ves­ veşnică". nevinovată adeseori. Un călător ger­
tiţi ai literaturei universale. Fiu al Dintre novele mai renumite sunt man descrie acum într’o revistă aşa
Ardealului, s’a născut la anul 1881 fabulele fantastice, în care gen stă nişte obiceiuri interesante despre fe­
în Gyergyoszentmiklos, din familie aproape singur în literatura univer­ lul de războire al Harapilor din A-
veche nobilă săcuiască, şi la etate sală. In aceste fabule tractează câte frica, de care îţi vine într’adevăr să
de 14 ani îi apare cea dintâi poezie o bucată din vieaţa socială. zimbeşti, atâta sunt de primitive.
în tipar. In scurt am dat caraterizarea a- — Când am ajuns cu espediţia
In 1903 îi apare cel dintâi vo­ cestui talentat fiu al Ardealului a la râul Cvana — zice călătorul ger­
lum de poezii sub titula: „Versuri, man — pe cel dintâiu sat l-am aflat
cărui roman intitulat: „Floarea Be­
despre o copilă cu părul auriu". tuliei" l-a tradus în româneşte dl pe picior de războiu. Pricina răz­
In 1906 apare al doilea volum sub Ciura. Bine cunoscuta dulce limbă boiului era, că locuitorii din satul
titlul: „Pe pământul vestit al săcui- a dlui Ciura e recomandaţia cea mai vecin uciseseră o femee şi un băr­
mei". In anul următor, al treilea, îi strălucită al acestui cap de operă, bat dela ei din sat. Abia am popo­
urmează: „Cartea durerilor", şi tot sit cam un cias, şi am auzit deodată
care apare de azi înainte în coloa­
în acest an drama: „Isus“. un strigăt, care chemă la arme. Răz­
nele „Cosinzenei".
Cel dintâi volum e liric, al doilea Simion Gocan. boiţii dădură năvală din colibe şi
*
epic, iar al treilea tractează teme porniră spre poziţiile duşmanului,
curat sociale. RĂVAŞ care se află după o colină, cam la
Proză începe să scrie numai în Lasă gândurile negre, 300 de metri. De-o tactică de răz­
1910, când într’un ziar din Buda­ Şi scrisorile le lasă; boiu aici nici pomană nu erâ. Se
pesta începe să publice puternicul Alte-s vremurile-acuma luptă fiecare, cum îi trezneâ prin
roman social: „Satana". Acesta îl Dragă doamnă preuteasă. minte şi cum îi veniâ mai bine la
ridică deodată între scriitorii maghiari socoteală. La ’ncepuful luptei un bă­
cei mai vestiţi şi mai des amintiţi. Eu mă mir, că blându-ţi suflet iat de vre-o 16 ani o luă la fugă
Productivitatea lui Lâzâr e a- Spre plânsoare se îndreaptă, înainte şi văzu o femee din tabăra
proape fenomenală. In decurs de 2 Când ai dat aşa dovadă, potrivnică, care culegeâ cartofi. In-
ani, a scris nu mai puţin ca 15 ro­ Cât poţi fi de înţeleaptă. cunoştinţă îndată pe ai săi despre
mane şi 350 novele, cu totul dar descoperire, şi la asta o mare parte
Doar ştiai, că visătorii,
vreo 25 volume. Dintre romanele lui a oştirei începu să alerge într’acolo.
Robii veşnici ai durerii,
până acum au apărut în volum nu­ Ajungând la femee, unul o loveşte
N’au nimica niciodată,
mai „Floarea Betuliei". în cap şi o doboară la pământ. A-
Decât visuri şi mizerii
Romanele: „Floarea Betuliei" şi cesta fu semn rău pentru duşmani,
„Flacăra veşnică", în curând o să căci începură a-şi perde curajul şi
Şi gândiri ce se frământă,
apară în traducere franceză şi en­ o luară la fugă. Abia câte unul doar
Ca ’ntr’un vuiet cataractic
gleză. se mai apropiâ de tabăra vrăşmaşă şi
Făurind la idealuri
Tăria lui Lâzâr stă în cunoaştera trimiţând câteo săgeată asupra aces­
Fără pic de spirit practic.
profundă a evului vechiu, în apro­ teia, o luâ apoi iară la fugă. Ca să
fundarea sufletului omenesc, în stu- Tu erai din altă stofă: scoată pe duşman din ascunizş, se
diarea relaţiilor sociale, cari toate Duh pătrunzător şi viu, împrăştiară în cete mărunte, dar a-
prelucrate în focul unei fantazii bo­ Lustruit în şcoli înalte, apoi iute şi degrabă se făcură cio-
gate şi răzimându-se pe tăria de fier Prin Braşov, pe la Sibiiu. robor din nou... Trupele de rezervă