Page 8 - 1-2-1913
P. 8

fieful  cărturărimii  noastre,  ne-am  alege  cu  o  respec­  fJlaşlerea Salarii mior ului
      tabilă cantitate de scepticism.
            Cât  pentru  masele  mari  ale  poporului  mili­  - TRADUCERE -
      oanele,  cari  muncesc  şi  rabdă  cu  credinţa  în  Cel  de
       sus  nu  putem  spune,  că  credinţa  lor  ar  fi  tot  aşa   în Vitleem colo n oraş,
       de  statornic?,  cum  eră  pe  vremuri.  In  lipsa  vestirii   Dor miau visând locuitorii;
       mai  stăruitoare  a  cuvântului  dumnezeesc,  s-au  ridicat   Iar lângă turmă, pe imaş,
       profeţi  mincinoşi,  cari  au  amăgit  un  mare  număr  al   Stăteau de pază, treji, păstorii.
       credincioşilor,  cu  rătăciri  anabaptiste  ;  şi  mrejile  pri­
       mitoare  ale  socialiştilor-demagogi  au  început  a  pescui   Şi’n miez de noaote dulce cânt
                                                            Din cer cu stele-a răsunat.
       şi în valurile noastre turburi...
            Preoţimea  dela  sate,  îşi  face,  de  sigur  în  cea   Se rumenise cerul sfânt...
       mai  mare  parte  datoria  de  apostoli  ai  adevărului   Păstorii s-au cutremurat.
       evanghelic,  dar  dacă  munca  lor  nu  iese  cu  totul  bi­
                                                             Din slăvi un înger coborî:
       ruitoare  la  suprafaţă,  responzabilitatea  nu  cade  numai
                                                                „Fiţi veseli“, îngerul le-a spus,
       asupra  lor,  ci  asupra  celor  ce  stau  în  fruntea  câr­
                                                             „Plecaţi! şi’n staul veţi găsi
       muirii,  cari  n-au  luat  toiagul  puterii  în  mână  pentru
                                                             „Pe craiul stelelor de sus".
       a  rămânea  ţintuiţi  pentru  totdeaunea  în  tronul  lor  ar­
       hieresc, prezidând şedinţele, la masa verde...
                                                             Păstorii veseli în oraş,
            Toiagul  puterii,  e  în  aceeaş  vreme,  toiagul  pri­
                                                             Spre staul, cu paşi iuţi porniră.
       begiei  pentru  toţi  arhiereii  noştri,  cari  au  datoria  de
                                                             Şi-un prunc... aşa de drăgălaş...
       a  cunoaşte  din  imediata  lor  experienţă  toate  năcazu­
                                                             Acolo n staul ei găsiră!
       rile  şi  toate  dorinţele  credincioşilor,  ce  li  s-au  încre­
       dinţat spre păstorire.
                                *                            Nici leagăn moale, nici vr-un pat,
                               * *                           Doar fân mirositor pe jos...
            E  apoi  duhul  apostolic  al  arhiereilor;  dragostea
                                                             Pe fân, în iesle sta culcat
       lor de neam.
                                                             Micuţul prunc... Isus Christos.
            Fără  aceste  două  pietre  scumpe,  coroana  lor
                                                                                             \
       într’aurită nu va avea nici o strălucire.             El, fiul Domnului şi craiu
            Spiritul  apostolic  îi  va  ridica  la  acea  evanghe­
                                                             Al stelelor de farmec pline,
       lică  înălţime,  despre  care  scris  este  :  „Tot  cel  ce  se  umi­
                                                             De-atunci cu drag la noi, din raiu,
       leşte,  înălţâ-se-va.“  Ei  vor  vedea  în  cel  din  urmă  preot
                                                             în fiecare iarnă vine!
       dela  sate  un  frate  în  Hristos,  un  tovarăş  în  munca
                                                                                       P. DULFU
       dificilă  şi  măreaţă  a  mântuirii  sufletelor;  şi  în  cel  din
       urmă  credincios,  vor  vedea  un  suflet,  un  suflet  alcă­
       tuit  după  chipul  şi  asămănarea  Iui  Dumnezeu;  un
       suflet  ce  aşteaptă  hrană,  pentru  a  se  ridica  din  ne­
       gurile  întunerecului  şi  ale  păcatului,  spre  lumină  şi
       vieaţă nouă...
            Dragostea  de  neam,  le  va  aduce  aminte  de
       obârşia  luminoasă  a  acestui  neam  fără  noroc;  de
       seria  lungă  de  ispăşiri  şi  suferinţe,  prin  cari  a  tre­
       buit să treacă, până aci.
            Le  aduce  aminte  de  stipendiile  şi  prescura  ro­
       mânească,  cu  cari  au  crescut,  din  sudoarea  acestui
       neam, stăpânitor al lumii, pe vremuri...
            Şi  nu  vor  face  nici  cel  mai  mic  pas,  care  să
       nu  conglăsuiască  întru  toate,  cu  interesele  cele  mai
       vitale  ale  neamului,  ce  i-a  crescut  şi  le-a  dat  în
       mână  cârja  arhierească,  punând  pe  capul  lor  cunună
       de peatră scumpă...
                                 *
                                * *
            Nu  mă  îndoesc  nici  o  clipă,  că  toate  aceste
       nădejdi  se  vor  realiza,"cu  denumirea  noului  episcop
       Valeriu Traian al Lugojului.
            De aceea îl salut, cu dragoste, dorindu-i]din suflet:
            — Mulţi ani, energie şi izbândă!
                                                               Cei trei crai dela răsărit. Frescă de Giotto în Capella dell’Arena
                              O O O                                                din Padua.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13