Page 15 - 1913-03

tuaţii sigure în învăţământ, dacă unii la noi, impunându-se într’un mod nicei, după desemnuri isvorâte din
din ei au putut să-l combată, fără suveran intelectualilor noştri de pre­ penelul cutărui măestru, sau de sub
riscul de a-şi perde cariera, aceasta tutindeni. Şi, această suveranitate dalta cutărui sculptor cu plăsmuiri
o datorează tocmai lui Spiru Haret, despotică, este pe deplin justificată, cutezătoare. Vei aflâ un interesant
acelui ministru care a legiferat exa­ fiind unul din puţinele noastre ca­ material literar de o subtilitate ama­
menele de intrare în învăţământ. In lendare bune, cu o măreaţă perspec­ bilă şi de un conţinut felurit şi fas­
locul stărei nenorocite a suplinitori­ tivă de viitor. Prin forma, conţinu­ cinant.
lor nesiguri pe ziua de mâne, avem tul vast şi felurit, prin eleganţa sa Fiind Calendarul Minervei primul
astăzi, graţie spiritului organizator impunătoare, Calendarul Minervei, factor de valoare în literatura perio­
şi minţei cumpănite şi drepte a lui reprezintă elementul cultural-artistic dică a calendaristicei noastre şi,
Spiru Haret, o profesorime liberă, din România şi este a să privi ca reprezintând arta română într’un
independentă, un factor viu şi pu­ cel mai norocos factor în calenda­ mod plastic şi cutezător, ni se im­
ternic în politica ţărei. ristica românească. pune tuturor cărturarilor români ca
Organizarea, apoi, a şcoalelor Dela vestitele calendare de Buda, o datorinţă morală, a-1 sprijini ca
secundare, introducerea noilor cu­ ale lui Carcalechi, în România ale pe cel mai de valoare calendar, care
rente pedagogice, s-a făcut sub mi­ lui Cogăiniceanu, în Moldova dela ar face cinste ori şi cărei biblioteci
nisteriatul lui Spiru Haret. ale lui Asachi, nu ni s-a mai îmbiat şi podoabă ori şi cărei familii ro­
* astfel de calendare, cari să atingă mâneşti. I Bura.
Dar mai mult decât ceeace a nivouri, ca neîntrecutele calendare *
făcut ca persoană oficială, mai mult ale Minervei. „Lumina Nouă“
decât ceeace s-a putut realiză prin Prin conţinutul lor ţinut într-un De câteva săptămâni primim regu­
legi întocmite sub ministeriatul său, ton magistral, de o rară frumseţă lat în fiecare săptămână un nou ziar
Spiru Haret a fost o personalitate artistică, povestit dulce, într’o ro­ din Bucureşti, care se distinge mai
covârşitoare prin influenţa morală, mânească impecabilă, cucereşte tot ales prin avântul cu care e scris,
prin ascendentul suprem ce-1 exer­ mai mult teren şi se afirmă ca cel prin limba literară îngrijită şi prin
cită asupra lumei şcolare. Era o mai de valoare factor cultural, năs­ felul de redactare variat şi select. E
forţă ce domină învăţământul la gu­ cut în sânul institutului Minerva, ziarul „Lumina Nouă“, a partidului
vern şi când nu era la guvern. Era dela care şi-a împrumutat şi numele. naţionalist, înfiinţat anume peutru pro
pagarea ideilor naţionaliste pornite de
bărbatul care exercită o influenţă La noi în Ardeal unde calenda­
dominantă prin binele ce-1 făcuse ca ristica este în fazele primitive ale Iorga, Cuza şi tovarăşii lor de muncă.
Noul ziar merită tot sprijinul publi­
şi prin răul ce-1 oprise a se face emancipării, calendarele sunt şi re­ cului cetitor şi-l recomandăm şi în
şcoalelor, de cei nechemaţi. duse la un simplu mijloc de infor­ atenţiunea cetitorilor noştri. Directorul
Cu moartea lui Spiru Haret se maţie pură a păturei de jos, lăsând noului ziar e Dr. Ştefan Bogdan,
îndoliază şi politica şi ştiinţa, şi mult de dorit în ceeace priveşte în­ iar redactorul lui D. Tomescu, dis­
întreaga noastră atmosferă socială. semnătatea lor ga factor cultural. La tinsul nostru colaborator. Abonamen­
Politiceşte, un Spiru Haret erâ popoarele culte din Apus, calenda­ tul e pentru străinătate 8 Lei pe an.
*
adversarul leal ce trebuiâ să fie res­ ristica este expresia tipică şi fidelă
pectat ; iar partidul căruia el îi închi­ a diferitelor instituţiuni şi reprezintă Scoarţe peniru (Sosinzeana.
nase tot sufletul, perde sinteza vie adevărata glorie literară, tehnică şi Abonaţii noştri, cari doresc să
a democratizmului celui mai cald. culturală, peste tot, fiind privit ca­ aibă scoarţe pentru revistă, sunt ru­
* ' lendarul ca cel mai ideal factor cul­
tural periodic, care an de an ur­ gaţi să binevoiască a ne trimite cu
Ştiinţa românească simte golul reînoirea abonamentului deodată 2
ce-1 lasă un mare savant ca Haret, mează a se înălţă cătră adevărata cor. 20 fii Scoarţele se vor comandă
într’o ţară ce nu suferă de pletora perfecţiune, bătând recordurile cele numai pentru acei abonaţi, cari ne
marilor cărturari. mai ideale ale artei în toate mani­ trimit preţul lor până la sfârşitul lui
Iar întreaga noastră viţă de stat festările ei. Ianuarie. Scoarţele se vor espediă
se va resimţi prin dispariţia unui Se ţin lanţ calendarele, începând în luna Febiuarie, franco.
caracter, unui mare caracter. Neîn­ cu ale micilor şcolari, până la fai­
frânt la îndeplinirea datoriei, neo­ moasele almanahuri ale burghezimei O O O
bosit faţă de ceeace găsea el că şi ale academicianilor de tot genul.
trebue făcut; Spiru Haret erâ o fi­ Acolo, unde se înţelege rostul ca­ Scrisori dela Redacţie
gură extraordinară, erâ un stoic lendarului aşa cum îl înţeleg multe MANUSCRISELE NU SE- ÎNAP01AZA
antic rătăcit în lumea noastră mo­ popoară, literatura periodică câştigă
dernă, atât de bogată în elastice un mijloc puternic de a străbate şi Rugăm cu toată stăruinţa
caractere. în umilele căscioare ale ţărănimei pe onoraţii noştri abonaţi, să
de rând. binevoiască a-şi reînoi din vre­
Pe mormântul lui Haret, nu vor
plânge câţiva prieteni; vor plânge La noi, un început sănătos în me abonamentele, ca revista să
toţi cari au văzut pe Haret un sim­ această direcţie prezintă Calendarul nu li se sisteze.
bol al datoriei, al jertfei pentru idee, Minervei, care prin forma tehnicei
N. Cristea. Nu se poate, numai dacă
al muncei pentru un ideal de înăl­ şi a valorii sale peste tot, prezintă abonează şi biblioteca revista.
ţare sufletească a neamului nostru. primul pas spre o îndrumare fericită
* în editarea calendarelor. T. M. Nesucceasă.
A. JV. Nu ating nivelul poeziilor publi­
Calendarul Minervei, apărut pe
Calendarul Minervei. cabile în revista noastră. Mai succeasă ni
anul 1913, prezintă un ales şi variat se pare „Cuvântul tău".
De un deceniu şi jumătate de material, atât în privinţa literară, cât G. B. Se va publică într’un număr viitor.
a
când apare Calendarul Minervei, a şi într’a cronicei de pe anul trecut. A. B. C. „Colindătorii nu face pentru
făcut prin apariţia lui o adevărată Vei găsi acolo, clişee de valoare revista noastră.
revoluţie în cultura calendaristicei reală, adevărate podoabe ale teh­ O O O