Page 9 - 1913-03

Nea Iancu, un boer gras, roşcovan şi cu mustaţa gal- dată cu înserarea, prinseră a sosi, doi câte doi, veseli
bănă, cu soţia uscăţivă, cu nasul ca făcut din lut şi şi nemâncaţi, anume, să se poată ghiftui.
cu faţa pişcată de vărsat, prietini din copilărie, doi fe­ Stăpânul de casă, cuconu Nicu, îmbrăcat în jachet
ciori, directori de serviciu la nişte ministere, cu ne­ şi cu pantaloni vărgaţi, şedeâ în uşa salonului, şi cum
vestele. Un nepot cu soţia şi cu tatăl nepotului, şi cu slujnica se ducea să deschidă, el le săreâ înainte şi îi
cumnatul nepotului şi cu soacra nepotului, oameni a- sărută, pe când femeile şi bărbaţii abea intrau pe uşă
leşi, care când intrau, femei, bărbaţi, dădeau lui cu- şi glăsuiau, cei mai tineri: „La mulţi ani, nene Nicule".
conu Nicu, un respect de străbun, şi săreau cu toţii Cei mai bătrâni: „La mulţi ani, Nicule. La mulţi ani,
când era vorba să-l îndatoreze. Şi toţi îl chemau, tri­ scumpul nostru prietin". Copiii: „La mulţi ani tată".
miteau trăsurile de-1 aduceau. Nu eră zi a lor, naştere, — Să trăiţi! Să trăiţi!" le răspundeâ el, cu glasul
botez, cununie, ca „Nenea Nicu" să nu fie acolo, să muiat în duioşie. Şi ţoc! ţoc! răsunau sărutările.
făceâ prăpădu pământului, şi plângeau cu lacrimi de
bucurie, când îl vedeau pe uşă; iar zilele de sărbători Rând pe rând, canapelele şi scaunele se cuprin-
toţi erau poftiţi la cuconu Nicu. Aducea din vreme un seră de prietini, iar salonul, de vorbă şi fum de tutun.
butoi cu vin, tăia doi porci, şi pregătea paturi şi sal­ Şi atâtea întrebări: „Ce mai faci, nene Nicule? Cum
te simţi dumneata? Mă bucur, că eşti sănătos!"
tele, şi unii chiar şi dormeau la cuconu Nicu, cari erau
de departe. Iar în marele antreu, se întindea o masă cât zi­
in anul ăsta, când povestesc, sărbătoarea avu o lele, cu o faţă albă ca zăpada, şi un tişlaifăr la mijloc,
înfăţişare mai măreaţă, prin venirea maiorului Aureliu, pe care soseau tacâmurile. Câţiva lăutari aşteptau, plini
că erâ cumnat cu unul din băeţii lui Nea Nicu, şi care de frig, în bucătărie, o vorbă să înceapă a zice, iar
maior aveâ o fată foarte frumoasă, măritată după un uşile: tranc! tranc!
căpitan la pensie. Toţi trăiau în provincie. Nu se vă­ Iar când boerul se uită şi văzând că toţi îs în
zuseră dela nunta băetului, cel mai mare, Ionică, care păr, porunci vin şi pahare şi să vie lăutarii, care şi so­
ţineâ pe sora a şaptea a nevestei maiorului, şi de cu siră cu pas îndesat şi îngheţoşaţi de umilinţă, cum e
toamnă el se îmbolnăvi şi veni la operaţie, la Bucu­ treaba ţiganului şi, cu capetele plecate, luară loc în
reşti, şi eşise din spital sănătos, cu o săptămână înain­ fundul antreului, unii cu ochii speriaţi pe portrete, alţii
tea Crăciunului, şi după stăruinţa familiei, rămaseră să cu ochii ţintă spre fiecare boer, care plictisiţi de vorba
petreacă sf. sărbători cu toţii. Cuconu Nicu, tot inimă goală, ba poate şi de unele mutre, mai eşeau prin an­
bună, şi cucoana Elena le deschise casa, dându-le şi treu, răsgâindu-şi şi ei ochii pe cadrele din pereţi, ori
două odăi să stea, şi de bucurie, că maiorul s-a făcut cătând cu poftă spre masa împărătească ce-i aşteptă
bine, ţineâ cuconu Nicu şi ceialalţi, să sărbătorească din clipă în clipă.
sf. zile în chip deosebit. Au petrecut sărbătorile Cră­ „Au venit lăutari?" întrebă cuconu Nicu, eşind
ciunului minunat, cum numai cei vechi ştiau a petrece. în uşa salonului. Ţiganii se închinară, iar el le porunci:
Acum voiau să facă şi revelionul, un revelion să nu „Ia treci ici Costache". Şi le arătă un loc, la in­
fie altul; s-au poruncit sticle cu şampanie, torturi dela trarea în salon.
Capşa, liqueruri fine, şi a trimis să i se aducă cei Ţiganii luară loc cu diblele subsuoară, după care
mai buni lăutari. Toate odăile erau luminate cu mai începură a le clincăni.
multe lămpi, antreul, afară, pusese două felinare, să se „Aşa, glăsui boerul, ia să-mi zici, Costache, cân­
vadă, salonul se pregăti pentru joc, iar mosafirii de-o- tecul cela vechiu al meu".

Trimişii statelor balcanice aliate în conforenţa de pace dela Londra, care s-a sfârşit fără să aducă pacea aşteptată •
în războiul balcanic.