Page 11 - 1913-04

RADIUL Şi COMETELE

T1T LIVIU BLAGA

Nici o sută de ani nu sunt decând apariţia unei
comete se interpretă în fel şi chip, prevestea neno­
rociri mari, războaie, moarte de împăraţi, epidemii,
foamete, cu un cuvânt tot de ce se putea teme ome-
nimea. Apariţia acestor „vagabonde ale ceriului" con-
turbâ în mod atât de brusc ordinea vecinică a bolţii
înstelate, veneau şi dispăreau atât de tainic fără scop
şi fără ţântă, încât judecate sub acest raport nu pu­
teau aduce nici un bine. Păreau ameninţătoare ca
nişte briciuri de foc, iar ce e necunoscut şi neexpli-
Din minunile naturii: Chipul unui mamut, după cum se în-
chipue c-a fost acest animal uriaş, din epoca antidiluviană. ca’bil totdeauna e suspect.
Mărimea lui a fost afirmative 5—6 metri. Astăzi lucrurile s-au schimbat. Ştim ce putem
aşteptă dela aceşti oaspeţi ciudaţi, le cunoaştem firea
apoi dădură foc satului şi se duseră înapoi la luntri. şi construcţia şi ne bucurăm de câteori * ajunge câte
Când zăriră oamenii cei răi că satul lor eră în flăcări, unul în cătuşele pământului.
nu-şi putură închipui ‘altfel, decât că alţi duşmani, afară Lucesc atât de frumos pe cer şi în realitate sunt
de călăreţii regelui, năvăliseră în ţara lor şi de aceea se nişte fiinţe neînsemnate din punct de vedere material.
speriară şi o luară la fugă şi astfel călăreţii regelui pu­ Prin coada lor, care adesea e de câteva ori mai mare
tură merge liniştiţi la luntri unde îi aşteptă Săgeata ca întreg rotogolul pământului, putem zări stelele ca
apei. Atunci fură trecuţi toţi pe malul celălalt cu lun­ şi cum între acestea şi noi n-ar fi nimic. Cu toate
trile şi caii trecură în not în urma lor. Apoi plecară călare acestea ceeace alcătueşte coada radiază evident din
spre casă, iar luntrile se lăsară pe apă la vale şi Să­ capul cometei, care e ceva material, căci altcum n-ar
geata apei povesti pe drum părinţilor săi ce se întâm­ fi atras de cătră soare întocmai cum e atras pământul.
plase, cum regele erâ un om bun, cum a fost primit Un astfel de nimica luminos radiază în vederea
de el cu bunătate şi cum a învăţat el pe oamenii regelui noastră dela radiul cel minunat, care e mai tainic
să înnoate şi să umble cu luntrea. Şi părinţii lui Săgeata decât apariţiile cometelor şi pe care-1 putem ţinea în
apei se bucurară peste măsură şi uitară toate relele mână şi-l putem examina cum voim. Despre emana-
îndurate dela oamenii cei răi. ţiunea ’radiului însă ştim, că e compusă din părticele
Şi regele le dădu lor şi tuturor compatrioţilor lui materiale adevărate, pe cari substanţa aceasta ciudată
Săgeata apei loc în deajuns şi fiindcă acum locuiau le aruncă din sine cu iuţeala luminei (300.000 km pe
mai mulţi oameni în satul regelui, nu se temeâ de o secundă) şi cari străbat aproape prin tot ce le stă în
lovire din partea oamenilor celor răi. Iar Săgeata apei, cale. Particulele acestea de radiu sunt electrice, elec­
fiindcă fusese aşa de deştept şi de curajios şi scăpase trizând prin urmare tot prin ce străbat. Coada come­
pe părinţii săi din robie, luă în căsătorie pe fata regelui telor e asemenea electrică, ceeace face ca ea să fie
şi când muri regele, fără să lase nici un fecior, ajunse respinsă de soare care încă e electric. Mai întâi ra­
el rege şi fu un rege bun şi deştept, iar oamenii cei diază din miezul cel mic al cometei în toate direc­
răi nu mai îndrăzniră să năvălească în ţară, fiindcă se ţiunile substanţa aceea a coadei, abia eliberată însă
temeau de Săgeata apei, care făcuse douăzeci de luntri, se abate dela soare, încunjură miezul într’un arc
pe când ei nu puteau să facă nici una. mai mult sau mai puţin larg şi se împrăştie pe
partea opusă în spaţiu. Prin faptul acesta coada
Dr. Biedenkapp — N. N. Botez.
câştigă forma de bob şi dacă radierile se succed în
formă de impulsuri cu tărie diferită, se pot formă şi
mai multe cozi, cari se înşiră în urma creştetului
cometei luând forma unui evantail. în fotografiile
cometei Daniel s-au putut număra şapte cozi înşirate
în urma cometei în forma amintită.
Se iveşte acum întrebarea, că ceeace vedem în
Trec clipele fugate coada cometelor încă e radiu, sau substanţă radioactivă?
Ca râuri dragi de stele, Tot mai mult se întăreşte în noi convingerea, că
Cu ele pier in noaote substanţa aceasta a fost înzestrată în economia na­
turii cu’un rol deosebit de important. E fapt adeverit
Şi căntecile mele,
că scoarţa pământului nostru conţine cantităţi de radiu
mai mult decât suficiente, pentru a înlocui pierderea
Şi’n urma lor pustiul
ce o sufere cedând asupra spaţiului mai mult decât
Ş-un dor de mai rămâne ghieţos atâta amar de energie fie ca căldură, fie ca
Ascuns în taina vremii lumină sau electricitate. Astăzi nu mai e nevoie să
Ş’a zilelor de mâne. luăm refugiu la un miez lichid incandescent al pămân­
tului, pe care ne-am târî întocmai cum s-ar târî in-
fusoriile pe o coajă de ou şi să considerăm miezul
Trec clipele pripite, acesta ca un rest de căldură de viaţă rămas încă din
Ca scânteeri eterne
întâile vremuri ale creaţiunii şi că consumarea acestui
Şi’n urma lor o umbră rest ar aduce cu sine moartea sigură a întregei vieţi
Sicriul şi-l aşterne... de pe pământ. Căldura de viaţă pulzează în însasi
I. BURA pielea planetei noastre şi e — pe cât arată cercetările