Page 12 - 1913-04

de până acum — inepuisabilă.
Nimic nu împiedică acţiunile ra-
diului, nimic nu le-ar putea sista
chiar, şi pe lângă tot lucrul său
multilateral n-a arătat nici cea
mai mică pierdere, ce am fi pu­
tut-o întregistrâ. Fără îndoială
deci, că pământul a căpătat la
naştere o cantitate suficientă de
radiu, în temeiul căreia îşi poate
lupta zilele fără a atacă vr’odată
capitalul.
Chiar şi soarele arată fe­
nomene, din cari putem trage
concluzia, că şi el e provăzut cu cantităţi relativ rele nostru nu mai are nici o influinţă. Cu escepţia
mari de radiu. Prin gura petelor sale uriaşe varsă cu acestora toate celelalte comete cad dela periferia
o putere enormă materiile interiorului. între gazele ce atracţiunii solare cătră soare pentruca ocolindu-1 să
izvoresc se poate constată idrogen şi heliu. Ramsey se întoarcă din nou cătră limitele de unde au pornit
însă a arătat, că din emanaţiunea radiului se formează şi peste cari niciodată nu pot trece.
dela sine fără nici o altă conlucrare heliu. Dacă din în zarea de lumină ce ne-o trimite coada unei
întâmplare o astfel de pată solară e îndreptată întoc­ comete ce dispare adâncindu-se în spaţiu, luminează
mai spre pământ, atunci limbile de foc ale luminei totdeauna ceva din materia primordială, din care s-a
polare ţâşnesc adese în straturile cele mai de sus ale făcut tot şi toate. — Prel. „Mussestunden" Nr. 1. —
atmosferei pământului şi în acelaş timp pământul se
transpune într’o stare electrică deosebită, care face
aproape imposibilă înţelegerea telegrafică pe continent.
Exact fenomene de acestea s-ar arătă, dacă petele
solare ar asvârli către noi o astfel de emanaţiune de
radiu. Mai putem sta oare la îndoială, că soarele ne FLOAREA BETCJLIEI
bombardează de fapt cu radiu?
Am spus mai înainte, că materia din coada co­ ROMAN DIN EPOCA ASIRO-BABILONIANĂ
metelor probabil încă constă din radiu, care emailează DE: ŞTEFAN LÂZÂR.
din sâmburele acestor vagabonde împreună cu alte TRAD. AUTORIZATĂ DE: ALEXANDRU C1URA
materii. Precum am arătat soarele o face întocmai aşa.
Resultă deci, că soarele încă trebue să aibe astfel de V. - 3 -
cozi de comete, ceeace se şi observă de fapt atunci
când domolim lumina prea intensivă a sa, în razele Oratorul cu părul roş.
coroanei, cari se înşiră în jurul soarelui întocmai cum Bătrânii îşi plecară capetele. Se gândiau asupra
ar face-o pe de o parte cozile electrice ale cometelor, panegiricului...
pe de altă parte lumina polară. Şi vântul va spune mâne povestea aceasta...
O privire pe bolta înstelată a ceriului ne arată Deodată s-auzi un murmur, din străzile oraşului,
•ici-colo nişte pete alburii ca ceaţa, aşa numitele ne­
buloase. Acestea constau din materie împrăştiată extra­ un freamăt îndepărtat.
ordinar de fin şi care luminează continuu fără a arde. — Ce este ?
O astfel de luminare însă abia ne-o putem explică Gotoniel se ridică speriat:
astăzi altcum decât prin radioactivitate. Nebuloasele — Poporul!
acestea sunt materia primordială, din care se alcă- Bătrânii săriră speriaţi. Ozia le făcu semn, să se
tuesc lumile.
liniştească. Poporul nu se vedeâ încă din îngrămădirea
Toate la un loc cuprinse, trebue să atribuim
radiului o răspândire peste tot locul în univers şi clădirilor, dar murmurul s’auziâ tot mai bine şi un glas
ajungem astfel la rezultatul, că el reprezintă forţa strident şi prelung se desluşi din mulţime.
primordială, căreia avem să-i datorim totul. — Piară bătrânii!
Cometele la rândul lor însă sunt resturi ale Gotoniel şopti, privind spre moşnegii înspăimântaţi:
acestei substanţe, cari nu au aflat prilejul de a se — Poporul s’a răsculat!
alătură la vr’un corp ceresc mai mare. Pentru aceea Preotul cel mare murmură:
rătăcasc prin spaţiu, streini pretutindeni. Foarte rar — Iehova să ne fie milostiv! Abiezer râse, glasul
se întâmplă că vr’un cetăţean mai de seamă a siste­ lui erâ rece:
mului nostru solar, v’o planetă mai mare să înfluinţeze
mersul vr’unui vagabond, silindu-1 să ocolească în jurul — Să poftească... Ii vor împrăştiâ doar gardiştii!
soarelui pe-o cale mai mică. în cazul acesta cometa Şi râse iarăş, râse din tot sufletul...
apare regulat în intervale de timp egale de câteori Gotoniel se întoarse spre el:
trece prin apropierea pământului. A devenit o aşa — E păcat. Să vărsăm oare sânge de al nostru?
zisă cometă periodică, al căror număr se urcă până Trebue să-i ascultăm. Rămânem liniştiţi. Mintea şi inima
astăzi abia Ia optsprezece, între ele şi cometa Halley.
Cometele acestea s-au naturalizat în împărăţia noastră, valorează întotdeauna mai mult ca puterea braţelor...
însă nici obârşia celorlalte comete nu pare că diferă Mulţimea apăru din întortochierea străzilor. Se
atât de mult de a acestora din urmă. Abia despre apropiâ în grupuri mari şi zgomotul se linişti când
foarte puţine se ştie, că vin din regiuni în care soa­ ajunseră în faţa bătrânilor.