Page 10 - 1913-05

Fasele pe dincolo de Soare reclamă timp mai ţiunea e sincronă cu revoluţiunea. Schiaparelli îşi fixă
îndelungat (14*/ luni) decât cele pe dincoace (5 luni). atenţiunea asupra unor pete rotunde, definite strălu­
2
Causa e, că în caşul prim planeta se mişcă în aceeaş citoare, a căror prezenţă în apropiere de cornul lu­
direcţie cu Soarele, în caşul al doilea în senz contrar. minat a fost atestată de observaţiunile făcute în curs
Din revoluţia aparentă a planetei se calculează de două veacuri. Observaţiunile sale necontenite îi
revoluţia reală, care face vr’o 225 zile, adecă vr’o 7 arătară neschimbarea poziţiunei lor faţă de termina­
luni şi jumătate sau 0'615 din anul nostru. Cu alte tor, ceeace dovedea că regiunile zilei şi cele ale nop-
cuvinte, în timp ce Pământul face 615 revoluţii în ţei sunt neschimbate pe suprafaţa planetei. Cu alte
jurul Soarelui, Venus face 1000. Adecă 615 ani te­ cuvinte, Venus se află veşnic cu aceiaş faţă întoarsă
reştri echivalează cu 1000 ani venereni. spre Soare.
Va zice cineva: de unde ştim noi că Luceafărul Nu au lipsit confirmările acestor resultate. Ast­
>
se află la 257 milioane km., în fasa plină şi la 41 fel, la Bothkamp (Prusia) astronomii Vogel şi Lohse
milioane km. în fasa întunecată? au făcut observaţiuni, ce nu se împacă cu o rotaţiune
Poftim si faceţi dvoastră socoteala din urmă- repede. De asemenea profesorul Holden din Washing­
9 9
toarele elemente: ton, Perrotin din Nizza, Lowell din Arizona, Tacchini
Distanţa mijlocie a Pământului dela Soare face din Roma, Măscări din Catania şi de pe Etna.
149 milioane km. Cu toţi contrazicătorii, cari nu au lipsit şi nu
Idem a Luceafărului 108 milioane km. lipsesc, cetesc şi astăzi despre observaţii cari con­
Când Luceafărul se află dincolo de Soare, evi­ firmă părerea lui Schiaparelli.
dent că distanţa lui este 149 milioane + 108 mi­ Tocmai când scriu şirele acestea, am înainte-mi
lioane = 257 milioane km. raportul lui Gaston Hauet despre observaţiile asupra
Când Luceafărul ajunge între noi şi Soare, dis­ Luceafărului, fccute în Iunie 1911 din Vigneux lângă
tanta este 149—108 = 41 mii. km. Paris. (Buletinul Societăţii belgiane de astr. 1912, pag.
9
Discului aparent de 65” la distanţa de 41 mii. 5 — 8). Cu o lunetă Secr£tan de 75 milimetri în dia­
km. îi corespunde un diametru real de 11.96/ km., metrul obiectivului, mărind de 150-ori, Hauet a putut
constata două pete la extremităţile cornului planetar,
numai cu ceva mai mic decât al Pământului (12.742 km.)
Luceafărul şi Pământul sunt deci două planete gemene. cea dela nord fiind deosebit de largă, strălucitoare
Care e durata zilelor Luceafărului? Răspunsul şi limpede. Din aceste observaţii şi din altele, făcute
e foarte anevoios. mai înainte, Hauet deduce existenţa a două calote
în punctul acesta, astronomii se împart în două polare delimitate, ca pe Marte, de un colier întunecat.
tabere: Nu se poate zice, că aceste regiuni albe ar fi datorite
a) Unii admit, că durata rotaţiunei este de 23-24 presenţei de nori persistenţi. Mai de grabă sunt re­
ore. Astfel Domenico Cassini in 1666—1667; Bian- giuni polare, produse de ghiaţă şi zăpadă, ca pe Marte
chini în 1726; J.J. Cassini în 1740; Schroeter în 1788; si Pământ.
9
De Vico 1793—1841 şi alţii, până în ziua de astăzi. Un alt fapt, ce se desprinde din analisa acestor
b) Alţii afirmă, că durata rotaţiunei este de 225 observaţii, este deplasarea foarte înceată, aproape
zile, adecă sincronă cu durata revoluţiunei, ziua egală nulă, a detaliilor foarte lămurite. De unde urmează,
cu anul, ca pe Luna noastră, ori pe planeta Mercur, că Venus rotează foarte încet, mişcarea de rotaţiune
cea mai apropiată de Soare. Autorul acestei păreri fu fiind egală cu mişcarea de translaţiune a planetei.
astronomul italian Schiaparelli, care din o serie de (Observaţii de acestea, de importanţă pentru
observaţii făcute în 1877 — 8 şi 1895 anunţă că rota- toată ştiinţa astronomică, s-ar putea face şi dela noi,
să zicem din Geoagiu, unde condiţiile at­
Conjuneţia superioară mosferice sunt foarte bune, dacă nu ar
Luceafăr plin. 6 Iulie 1912
lipsi instalaţia şi luneta, relativ modeste).
Tot în două sunt împărţite şi cer­
cetările spectroscopice, referitoare la ro­
taţia planetei.
a) Rotaţia repede o atestează Be-
lopolsky din Pulkova (Rusia).
b) Rotaţia de 225 zile Slipher din
Arizona (America).
Vedem dar, că până astăzi ches­
tiunea nu e lămurită deloc. Ceeace re­
15 Septembre 1911. clamă observaţii viitoare pentru detaliile
24 Aprilie; 1913
Conjuncţia inferioară. de pe suprafaţa planetei.
I
V Deşi în privinţa mărimei, Luceafă­
Pământul. rul şi Pământul sunt două planete ge­
Fasele Luceafărului. mene, există între ele si deosebiri fun
' 9