Page 14 - 1913-05

escrocherie, ce dovadă tristă a va­ A trebuit să aibă ghinionul acesta, Fiindcă am îndrăgit pixa... pixa ad­
lorilor noastre morale. Acela, pe să fie destăinuit de greşeli mărunte, vocatului Dr. Gârda, în care s-au
care-1 crezi solid ca o stâncă, nu e până când păcatele mari îl lăsau să strâns din nou 80 coroane. Ştiţi po­
decât un muşuroiu uriaş de păcate trăiască în deplină linişte şi sigu­ vestea banilor acestora. Advocatul
şi de falsă aparenţă. Dacă s-a ştiut ranţă... acesta din Făget s-a dat într’o bună
puţin învârti în jurul lui cu mai mare Şi dacă urmăreşti cele întâm­ zi şi n’a mai iertat clienţilor săi nici
vâlvă, cu mai mare zgomot, lumea plate în lumea mare, bagi uşor de o pretenziune, fie aceasta cât de
îi atribuie toate calităţile unui om seamă, că cele mai multe fărădelegi neînsemnată. N-a mai ertat-o, nu din
de conducere: avere, inteligenţă, o- şi păcate să fac tot cam în felul a- râvna de-a-şi mări capitalul cu cei
menie! Da omenie! Intimidată de cesta: cu mijloace simple, şi după câţiva creiţari ai clienţilor săi săraci
păşirile lui cutezătoare, nu îndrăz­ planuri mai mult, decât naive. în­ — ci ca să cruţe clienţilor săi să­
neşte să-i caute mai adânc în afa­ cepând cu căpitanul dela Kopenick, nătatea. Clienţii săi adecă, cărora
cerile interne şi să-şi arate semnele vestitul ciobotar german, care go­ el le iertă pretenziunile acestea mici,
îndoelii, căci cea mai mică îndoială leşte cassa oraşului cu ajutorul pu­ mergeau cu bănuţii aceştia „ertaţi"
e în cazul acesta privită drept ofenză terii armate, şi până la întreprin­ în crâşmă şi-i dau pe otravă jido­
şi răutate... zătorul din Budapesta, escrocheriile vească. „Stai, a zis atunci Dr. Gârda.
Sub un impuls inexplicabil lumea s-au săvârşit aproape totdeauna după De ce să beţi voi pe banii aceştia,
stă şi admiră pe cel ce ştie s-o îm­ acelaş calapod şi cu aceleaşi mij­ cari la urma urmelor sunt ai mei ?
bete cu vorbe mari, răsunătoare şi loace naive şi modeste... Nu, nu am să vi-i mai ert de-acu
încetul cu ’ncetul îi dă tot mai multe înainte. Ii voiu incassâ şi pe aceştia,
Şi par’că e natural să fie aşa.
din însuşirile acelea frumoase, pe dar n-o să-i ţin pentru mine, ci o
Un plan mai isteţ de escrocherie
care credea ea, că un om de mare să fac cu ei altceva". Şi Dr. Gârda
trezeşte bănueli şi numai prin ori­
calibru trebue să le aibă. E o do­ aşa a făcut. A făcut cu ei altceva.
ginalitatea şi prin noutatea lui. O-
vadă din cele mai dureroase aceasta S-a dat şi i-a adunat într’o pixă şi
mului trebue să-i dai argumentele
despre naivitatea fără de păreche, la sfârşitul anului i-a scos şi i-a tri­
în dovedirea unei teze, dacă vrei
care caracterizează societatea noas­ mis la „Fundaţiunea Liviu Marcu".
să ai succes, din domeniul lui de
tră de azi. Credulă şi timidă faţă
vieţuire, din domeniul acela, pe care Aceasta e povestea pixei. Dar are
de cel cu gură mare şi obraznică şi
el îl cunoaşte mai bine. Ca să poţi şi continuare. Continuarea e scurtă.
îngâmfată faţă de cel timid şi sfios
înşelă pe semenele tău, nu e nevoe Dr. Gârda a adunat şi mai departe
— iată nota ei caracteristică.
să recurgi la mijloace înalte, mari, creiţarii aceştia mărunţi şi în zilele
Numai privind din punctul acesta
ci trebue să te foloseşti de cele mai acestea a trimis, prin administraţia
de vedere escrocheria întreprinză­
elementare lucruri cu care el vine revistei noastre, conţinutul pixei, de
torului din Budapesta, ne putem
în atingere. Prin asta nu-i dai ni­ 80 coroane, pentru „Fundaţiunea zia­
explică cum omul acesta a putut
mic de bănuit, căci pentru acestea riştilor". Ne-am înduioşat foarte mult,
păgubi statul şi societatea până la când am primit scrisoarea dlui Dr.
simţul lui de prevenire e mai puţin
suma aceea enormă de şase milioane
sensibil. Dacă vrei să-l înşeli cu 50 Gârda, în care ne scria, că trimite
coroane...
coroane, o bagă mai degrabă de 80 coroane ce s-au adunat în anul
Şi curios, escrocheria aceasta
seamă, ca atunci, când vrei să-l acesta în pixă, pentru Fundaţiunea
uriaşă trăeşte ani de-arândul, trăeşte
tragi pe sfoară cu 50.000. Căci aşa ziariştilor. Nu s-a putut adună mai
pe lângă toate controlurile severe mult, fiind şi anul acesta mai rău,
e omul: de mişelii mari nu te crede
ale institutelor de credit şi ale sta­ ca celalalt, în urma crizei financiare...
în stare, pe când de cele mici te
tului şi nu se descopere ani de zile.
bănueşte adesea. M-am înduioşat, când am cetit
In imensitatea ei orbeşte par’că cele trei şire ale lui Dr. Gârda, şi
Şi sub acest raport trebue privit
pe toţi şi înspăimântă şi numai am căzut într’o reverie uşoară. Şi
şi escrocul milionar evreu din Bu­
gândul, că ar putea fi şi neadevărat cum stăm aşa perduit în visări, mi
dapesta... R. M.
ceea ce se ascunde sub ea. Şi tre­ ❖ se păreâ, că văd plutind înspre
bue, pentruca să fie sfărâmat idolul Pixa... mine încă 200—300 de pi'xe, una mai
acesta, trebue să vie o poticnire mai mică, alta mai mare. Şi din ce în
mică, o poticnire de câteva mii de Acei cetitori ai noştri, cari au ce se apropiau mai mult, păreâ că
coroane, care apoi să poată începe cetit în revista noastră cuvântul a- se tot măresc, se tot îngroaşă şi la
desvălirea minciunei uriaşe ce îns­ cesta acu-i anul, îşi vor mai aduce urmă iau forme aproape înspăimân­
păimântă... aminte, cu siguranţă, de povestea tătoare. Fiecare voia să se apropie
întreprinzătorul din Budapesta ei. Vor fi însă şi de aceia, cari nu-şi mai întâiu de masa mea şi să-şi
până când înşelă cu milioanele n-a mai aduc aminte. Bine înţeles, asta verse conţinutul său din pântecele
fost nici bănuit macar, că ar fi pă­ în sine nu raclamă de loc, ca noi voluminos, care de 50, care de 100,
cătos, dar îndată ce s-a coborît la de dragul acestora să mai spunem care de 200 coroane. Şi par’că vor­
afaceri mai mărunte, lumea a văzut ce-am spus odată. Şi nici n-o facem bea fiecare: iacă şi dela mine, iacă
adevărul şi a tras de pe el masca. pentru asta. O facem pentru altceva. şi dela mine. Erau pixele celor două-