Page 8 - 1913-05
P. 8
Gavrisahkar . 8 840 ~— T?
zAri din gnivers
— Venus sau Luceafărul — » v'l Cop/aPO . 6000*____ ?
Eldrqus . 584-7'
GAVRIL TODICA - GAK*0S.S600~f*.0u.'m'M)
_ Demvaro 5.445 ✓ <.
Cine nu vede, în serile senine de acuma, spre
orizonul sud-ost, o neastâmpărată stea strălucitoare?
E Luceafărul ţăranilor noştri sau Venus din mitolo QaRHOS . LO60~
n: Blanc 4810’
gie, cea născută din spuma mării. ,
y^CAR?os.saso .j,- vmj
;
E atât de strălucitoare, încât de multeori aruncă Ftui 33JO' ftAXhWl)
rci=n Lofiratn 3200~hJ.l> i
umbră, precum uşor se poate convinge oricine. întrece y£LtOAWJt yiOO ţtUi<m°)
r
pe Saturn, întrece pe Marte, pe Iupiter, pe Sirius. Se r; Wrfinu.cn 27fO r i<w»* mo)
CMAVC2.2SŞ7~ (iJtrnnmA/SIO)
vede şi ziua, când soarele nu e prea sus, ori prea
2 521 ~(lStrr m)
aproape. Şoaptele inimilor simţitoare o iau drept mar
^ Duet ei 2015 '(uOc-ffA »k>j
toră a „jurămintelor eterne“: ^Lathah !3â4'jrJu/ w/
-TLTrn PiULflAP 1260 fffJ'fi/ytSf l
Blând Luceafăr, numai ţie
Taina noastră ţi-am tradat; ‘ « ^a^J.a/ra/i 1000 j,~
Dară altul să nu ştie
Dragoste, că ne-am jurat 455'llDi<tM)
Efemeridele astronomice scriau, că în 6 Iulie £/ff*L Tu/im 300 _ — Ot JLaMBEAC 3O0'j»Wr WUJ
1912 la ora 2 dimineaţa, Luceafărul era în conjuncţiune
superioară cu Soarele, adecă trecea tocmai pe dincolo
..., Roi/CUR 195'fnir
de Soare. Se afla în distanţa cea mai mare dela noi.
De atunci a apucat spre stânga dela Soare şi i. ^ i Pauuian 150
— — mum WrichT. 100
T
■ *3s l
v
‘
KOTfitDAMC.66*
-,*.«/*£<»/> 25 ifC/
înălţimile, pe cari le-au ajuns aviaticii până azi, comparate cu
Notre Dame, Turnul Eiffel, munţii Blanc, Demavend, Elbrous,
Copiapo şi vârful Gaurisancar.
în lunile de toamnă a început să se vadă seara la
apus. în 14 Iulie, 13 August, 12 Septembre, 12 Oc-
tobre, 11 Nov. şi 12 Dec. fu în conjuncţiune cu Luna,
adecă în aparenţă l-a ajuns luna.
în 9 Ianuar 1912 trecu la 1°38’ spre nord dela
Iupiter şi în 8 Novembre la 1°43’ spre sud. în 24 Faur
şi 13 Decembre s-a aflat aproape de Uran; în 27 Mai
aproape de Saturn; în 13 Iulie aproape de Neptun şi
în 9 Sept. aproape de Marte.
Luceafărul e cunoscut din timpurile cele mai
vechi. Cătră finea lui Sept. 1610 Galilei băgă de seamă
pentru întâiaoară, că Venus are fase întocmai ca Luna.
Privirea acestor fase ofere un interes deosebit, ne
surprinde în mod curios. O lunetă de putere mijlocie
ne face să esclamăm cu Galilei: „Cintiae figuras e-
mulatur materamorum" (Stăpâna iubirei imitează figurile
Cinthiei — Venus imitează fasele Lunei). La prima
Din farmecele Crăciunului: Un pom uriaş de Crăciun, pe observaţie, făcută pe timpul cvadraturei, ori între cva
care l-a făcut o bogătană din New-York într’o piaţă a ora
şului. Pomul are înălţimea unei case cu patru etage şi a dratură şi conjuncţia inferioară ni se pare că aievea
fost luminat în jioaptea Crăciunului de 2000 de lămpi elec avem Luna înaintea ochilor.
trice colorate. în vârful lui a fost pusă o stea uriaşă, care
lumină în depărtări enorme. în ajun lumea din New-York — Vezi figura pe pag. 74. —
a alergat cu duiumul, ca să privească pomul acesta de Cră Când Venus e dincolo de Soare, în punctul de
ciun, public, care a fost cel mai splendid spectacol al săr-
bărilor din acest an. conjuncţiune superioară, ea se află în distanţa cea
