Page 9 - 1913-05

vede dimineaţa, înainte de a răsări Soarele, în formă
de secere subţire (prin ochian). Trece prin strălucirea
maximă. Porţiunea luminată de Soare creşte, dar pla­
neta se depărtează de noi, discul aparent scade.
Ajunge în elongaţiunea maximă vest, unde se află
în 26 Nov. 1911 şi unde se va afla în 4 Iulie 1913.
în acest punct, Luceafărul iarăş e în cvadratură,
în primul pătrar şi iarăş la distanţa de vr’o 149 mi­
lioane km., ca Soarele.
Se întoarce, mai anevoe, spre Soare, dând ocol
pe după el. Porţiunea luminată creşte. Discul aparent
scade. în timp de 77» luni ajunge în conjuncţia su­
perioară, în fasa de Luceafăr plin, la distanţa cea
mai mare dela noi, pentru a începe o nouă revoluţie,
asemenea celei scrise în şirele precedente.
Vedem că, în privinţa observaţiei, Luceafărul e
foarte greu de studiat.
Fasele i se remarcă uşor. Dar detaliile le sur­
prindem foarte greu şi incomplet.
Când s-ar presentâ pe deplin luminat, se află
pe dincolo de Soare, cu totul eclipsat de razele a-
cestuia si redus la un disc mititel de 9—10 secunde
de arc, din causa depărtărei considerabile de peste
250 milioane de km.
Când ne-ar presentâ discul cel mai mare, se re­
duce porţiunea luminată, până la dispariţie totală.
Planeta îşi întoarce spre noi partea întunecată.
Din datele indicate observăm că revoluţia apa­
Cel mai mare hotel din lume: Hotelul St. Regis în New-York. rentă a Luceafărului se face cam în: 1 an 7 luni 10
zile (15 Sept. 1911 -- 24 April 1913).
mai mare dela noi, la 257.600.000 km., şi e redusă
la un disc de 97» secunde. Atunci e în fasa plină.
Apoi pe nesimţite se abate la stânga şi în ocolul
ei se apropie de Pământ. Treptat îi creşte şi discul
aparent. în cvadratură, se află la 149 milioane km.
dela noi, distanţă în care se află şi Soarele. în acest
timp avem elongaţiunea maximă a Luceafărului şi a-
nume elongaţiunea est, fiindcă e spre răsărit (stânga)
dela Soare. Astfel va fi în 12 Faur 1913. Atunci Lu­
ceafărul va apune vr’o 4 ore după Soare.
Dar planeta noastră nu stă în loc. Discul ei
creşte mereu, semn că se apropie de noi, dar în a-
parenţă şi de Soare. Când se află la vr’o 40° dela
Soare, atunci are strălucirea cea mai mare. Astfel va
fi în 19 Martie 1913 seara, după apusul Soarelui şi
în 31 Mai 1913 dimineaţa, înainte de răsăritul Soarelui.
în 24 April 1913 ajunge între noi şi Soare, în
conjuncţia inferioară, cum se zice astronomiceşte. Dis­
cul i-ar fi cel mai mare, adecă de vr’o 65”, dar îl ve­
dem numai din partea neluminată de Soare, ceeace
însemnează că îl zărim numai când trece în dreptul
Soarelui. Treceri de aceste nu se întâmplă la toată
conjuncţia inferioară, ci numai la intervaluri foarte
rari. Ultima a fost în 1882 şi proxima va fi în anul
2004, cine va ajunge.
în conjuncţia inferioară se află la distanţa cea
mai mică dela Pământ, vr’o 41 milioane km. h'erdinand, regele Bulgariei, pe ruinele cetăţii Cavala.
Apoi trece spre dreapta dela Soare. Adecă se

73