Page 12 - 1913-06

şi poatecă modelul direct al inventatorului de după baza presiunii atmosferice mai mari de dinafară. Ca
aceea. Apoi trebue să amintim aici cleştele racilor, instructor la operaţia aceasta ar fi putut luă foarte
atât de nemiloase faţă de mâna celor cari îi prind pe bine pe caracatiţă, ale cărei braţe sunt înzestrate cu
dibuite, exemplul cel mai bun poate, ce l-am putea nenumărate locuri sugătoare, cari funcţionează la fel.
da. Cleştele scorpionilor sunt cunoscute, iar dintre Le aşează şi le apasă până atunci pe câte un obiect,
alte insecte amintim numai urechelniţa, care la capă­ până ce delătură întreg aerul dintre ele şi obiect. Se
tul posterior al trupului e înzestrată cu nişte admi­ ridică apoi începând dela mijloc înspre margini, dar
rabile cleşte micuţe, cu ajutorul cărora îşi împătură aşa că marginile rămân lipite de obiect. Urmarea e,
aripile de dindărăpt, de câteori se reîntoarce acasă că în spaţiul acela ridicat se naşte un loc lipsit de
după vr’un zbor. Foarfecile noastre s-au născut bine aer, aerul din afară apasă obiectul cu o putere uriaşă
2
înţeles din cleşte, aceasta ne-o spune întâia privire. (fiecare cm e apăsat cu puterea de 1 kg.) cătră braţe
Pe lângă aceasta se mai poate constată, că foarfeci şi în chipul acesta caracatiţa poate mişcă obiecte
nu posed decât popoare mai înaintate în cultură, cele mult mai mari şi mai grele decât ea însaş.
primitive nu le cunosc. Chiar şi eschimoşii — altcum Caracatiţa oferă modelul cel mai frumos şi pen­
croitori destul de iscusiţi, - nu întrebuinţează decât tru pompa de aer. Cilindrul pompei, în care se mişcă
cuţitul. Niciodată n-a ajuns un popor al naturii dela pistonul (dopul cu rudă) e identic cu marginile bra­
sine la ideea, să unească ascuţişul cuţitului cu forţa ţelor lipite de obiect, iar pistonul mobil cu partea de
de pârghie al deştelor, pentru a face din unirea a- mijloc mobilă. Dacă aşezăm cilindrul pompei, atunci
ceasta foarfeci, cu toate că natura oferă destule mo­ când pistonul se află jos, pe faţa netedă a unui o-
dele si în direcţia aceasta, în dantura multor insecte, biect şi dacă ridicăm apoi încet pistonul, în urma sa
în ciocul cel tare al broaştelor ţestoase şi în ciocul se naşte un spaţiu rărit şi urmarea e, că în baza pre­
multor paseri. siunii atmosferice mari din afară, obiectul rămâne li­
Cutiile omul nu le cunoaşte tocmai aşa de mult, pit de pompă, întocmai ca la caracatiţă. Dela pompa
pentrucă cele câteva mii de ani cu cari ne fălim, nu de aer e numai un pas până la pompele obicinuite
prea numără mult în etatea pământului nostru. Na­ de apă. Şi e probabil, ca omul să fi inventat meca­
tura însă le cunoaşte de-o vecinicie, în forma învă- nismele acestea câteva sute de ani mai curând, dacă
litoarei de sămânţă a diferitelor plante. Există o coaje ar fi observat mai cu atenţie caracatiţa, pe care de
a unui anumit soiu de nuci, de forma unei cutii, în altcum o cunoştea. De altcum polipul acesta nu e
care natura pachetează sâmburii cu atâta iscusinţă, singurul model natural al pompelor, pentrucă inima
încât nu e om pe lume să-i mai aşeze pe toţi înapoi, noastră şi a tuturor animalelor încă nu e altceva, de­
după ce i-a scos odată. cât o pompă şi încă o pompă, care lucrează cu a-
Ţâţânile. cu cari provedein uşile şi ferestrile tâta economie, cum n-am puteâ-o construi astăzi cu
noastre, încă îşi au modelul în natură, un model care toată arta ingineriei. Prin urmare de fapt n-am fi a-
trăeşte bilioane de ani încă mult înainte de ce a apă­ vut decât să deschidem ochii pentru a inventă.
rut omul pe pământ. Ori ce scoică se închide şi se Sunt atâtea exemple de acestea, încât ai putea
deschide mişcându-se în nişte ţâţâni, iar despre scoici umplea sute de pagini. Bateria electrică, care face să
geologia ne spune că s-ar află pe pământ de vre­ funcţioneze soneria, telefonul, telegraful, îşi are tipul
muri, ce se pierd în vecinicie. său în organele electrice ale anumitor peşti din ţările
Cine a luminat oare mai întâi întunerecul nopţii tropice. Aeroplanele sunt imitaţii de ale zborului pa­
pe cale artificială? Nu cunoaştem numele inventato­ serilor şi chiar şi cu inventarea baloanelor natura
rului, ştim însă Drea bine, că abia progresul încet al ne-a luat-o pe dinainte. Pe fundul oceanului atlantic
culturii a putut aduce ideea aceasta şi că au existat trăeşte un peşte, căruia îi zice „peşte-balon“, care nu
popoare, cari nu au cunoscut ziua meşteşugită, focul, numai că are forma aproape sferică a unui balon, dar
lumina. Natura a fost si aici cea dintâi. Peştii, cari si e un balon adevărat. în stare obicinuită are înfă-
trăesc în adâncimile de noapte ale mărilor, îşi poartă ţişarea celorlalţi peşti, când se vede însă urmărit de
fiecare felinarul înaintea nasului, iar sus pe pământ duşmani, face ce face, şi se umflă câştigând forma unei
licuricii şi alte insecte la fel se mişcă prin noapte ca sfere diforme, nu mai înnoată, ci se înalţă cu iuţeală
nişte scântei. Avem aici un exemplu de perfecţia cea mare vertical cătră suprafaţa apei puşcând în sus la
mai ideală, pentrucă lumina rece a acestor animale înălţimi considerabile din valuri. Nu e altceva, decât
este ţinta, cătră care tind străduinţele de atâţia ani balonul nostru sferic, care mai uşor decât aerul se
ale inventatorilor noştri. înalţă dela pământ.
Nu e tocmai mult de când eră foarte răspândit Şi dacă am face revizia tuturor iscodirilor clasi­
un fel de operaţie, în temeiul căreia se îndjiirartâ
ficate de noi ca invenţii, sunt sigur că pentru fiecare
sângele stricat dintr’o parte oarecare a corpului. Ope­
am află câte un model în natură, iar dacă natura ar fi
raţia constă în aceea, că medicul producea pe o cale oficiul care estradează patente, nn am mai avea patente.
oarecare de-asupra locului din chestiune un spaţiu
Articol piei. după revista ,.Kosmos“
lipsit de aer, mai bine zis cu aer rărit şi urmarea
eră, că sângele stricat se sugea în locul acesta în