Page 15 - 1913-06
P. 15
Antichitatea observase şi ea a- Sufragetele mai mari de altcum. Sparg galantarele
ceste simptome, pe cari le-au tradus prăvăliilor, în cutile de postă aruncă
apoi în legende emoţionante. Aşa Straşnice femei! Straşnice şi sim un fel de fluid, care nimiceşte scri
s’a creat, bunăoară, legenda Medusei, patice. Orice femee e de altcum soarea de pe epistole, dau apoi cărţi
care preschimbă pe acei cari o ve straşnică când porneşte la luptă, dar poştale cu caricaturi, în care-şi bat
deau în stane de piatră. sufragetele din Londra sunt fără de joc de mentalitatea bărbatului, care
Intr’adevăr, tulburările fiziologice pereche în străşnicia lor. Demon nici în veacul al XX-Iea nu înţelege
provocate de groază, pot fi aşa de straţia lor din urmă împotriva guver că femeii îi compet aceleaşi drepturi
mari încât să aducă moartea. Chi nului englez şi a tuturor duşmanilor ca şi lui. Şi dupăcum au curagiul
rurgii cunosc mai ales sentimentul dreptului de vot pentru femeie, în să săvârşească toate acestea, tot aşa
fricei de operaţie. Mulţi pacienţi, în trece toate demonstraţiile socialişti au şi curagiul, ca să sufere închi
faţa bisturiului mor de frica de a lor din Budapesta. Le întrece, fiindcă soarea şi pedeapsa, când ajung pe
muri! Un bolnav pe care faimosul sufragetele engleze deşi au fost por mâna poliţiei. In lupta lor pentru
chirurg francez Dusault trebuia să-l nite spre devastare, au făcut totuş dreptul de vot sunt înverşunate şi
opereze de piatră la rinichi, fu adus devăstările acestea mult mai cuminte, fără scrupule: admit cinstită orice
într’o zi în amfiteatrul spitalului. Chi decât socialiştii evrei. Au spart şi cale, orice mijloc, care e în stare a
rurgul făcu cu unghia un semn uşor ele galantare, au spart galantare însă, slăbi forţa duşmanului. Numai mul
pe pântecele pacientului, însemnând şi nu capete de oameni. N-au lovit ţumită acestora, azi sufragetele din
astfel în mod platonic locul pe care cu petri, ci cu ciocănele de oţel, Anglia sunt organizate, ca oricare
trebuiâ să-l tae. Dar bolnavul scoase pe care le ascundeau aşa de bine în partid politic. Au club special. Au
un suspin şi muri pe loc! Porta, ves manşoanele lor uriaşe. Şi treceau preşedinte şi conducători politici şi
titul chirurg italian, de câteori îi mu- liniştite pe stradă, liniştite şi zimbi- au presă. Mişcarea aceasta a făcut
reâ clientul pe marmora mesei de toare şi când eră poliţistul mai a- minunea fără pereche: a adunat în
operaţie, îşi aruncă furios întrumen- proape de ele, scoteau mânuţele aceeaş tabără pe cea mai umilă
tele şi înjură cadavrul în aceşti ter delicate din manşon şi izbiau râzând muncitoare şi pe cea mai mândră
meni: „Laşule! ai murit de frică!“ în sticla lucie, care crepâ în şaptespre aristocrată. Hotarele sociale au că
Dar sunt şi morţi prin sugestiune. zece părţi şi cădeâ zuruind pe pa zut neputincioase şi femeile sufragete
Un profesor urât de elevii săi, fu vaj. Ce muzică frumoasă, ce tonuri s-au făcut una: o tabără mare, care
prins într’o seară de ei pe o stradă stridente scoteau bucăţile acestea de va trebui să învingă, tocmai fiindcă
întunecoasă şi dus într’o odae, unde, sticlă sfărâmată. Eră o plăcere să e mare, e unitară şi e conştie că
ca să-şi bată joc de el, câţiva elevi asculţi zurăitul ei şi eră o plăcere pentruce luptă... /?. M.
mascaţi îi spuseră cu solemnitate că să vezi cum izbeâ în ea ciocănelul
l’au condemnat la moarte. In odae sufragetei. Lumea nu înţelegeâ însă
eră un eşafod şi o secure... de car în Londra felul acesta de eluptare a
ton. Profesorul se cutremură la ve dreptului de vot pentru femeie. Nu
derea lor. I legară mânile i se puse înţelegeâ, că de ce sufragetele sparg Scoarţe pentru (Sositize an a.
o batistă peste ochi, şi astfel fu cul galantarele comercianţilor şi nu ca
cat cu capul pe eşafod. Un glumeţ petele miniştrilor şi fereştile parla Abonaţii noştri, cari doresc să
avântă cu zgomot securea de carton, mentului. Un mare comerciant, căruia aibă scoarţe pentru revistă, sunt ru
ca şi cum s’ar pregăti să lovească: sufragetele îi sfărâmaseră, toate ga gaţi să binevoiascâ a ne trimite cu
în vremea asta, un alt gltimeţ lăsă lantarele s-a şi adresat comitetului reinoirea abonamentului deodată 2
să cadă pe ceafa „condamnatului" lor cu întrebarea, că de ce trebuie cor. 20 fii. Scoarţele se vor comandă
un ştergar ud. Dar când îl deslegară să sufere, el, care nu le face nici un numai pentru acei abonaţi, caii ne
la ochi, vrând să-l ridice, elevii vă rău. Şi ştiţi ce i-s’a răspuns? I-s’a
zură că profesorul lor eră mort. răspuns, că pentru aceea i se sparg trimit preţul lor până la sfârşitul lui
galantarele, pentrucă nu le face bine, Febiuarie. Scoarţele se vor espediă
Şi sunt multe pagini interesante
în cartea fiziologului englez. Cetim şi nu luptă şi el pentru câştigarea în luna Martie, franco.
dreptului de vot pentru femei. E
în ea multe cazuri curioase. Mai in
teresante decât orice sunt însă mij drăguţă judecata aceasta a lor. Se Rugăm cu toată stăruinţa
loacele pe cari ni-le indică, pentru răzbună pe om femeile acestea, nu pe onoraţii noştri abonaţi, să
a ne vindecă de această boală ru pentrucă omul nu le face rău, ci pen
trucă nu le face bine. E drăguţă şi binevoiascâ a-şi reînoi din vre
şinoasă. Aşa, ni se recomandă în
totuş cam ciudată, aşa cum e sufle
primul rând sportul care, pentru nervi, me abonamentele, ca revista să
e o cură admirabilă făcută să ne tul femeii câteodată: drăguţ şi ciudat... nu li se sisteze.
obişnuiască cu durerile şi primejdiile *
fizice, cari influenţează moralul în Lupta, pe care o dau în Anglia,
acelaş sens. D. M. şi îndeosebi în Londra, sufragetele,
*
ia în timpul din urmă proporţii tot
