Page 3 - 1913-06
P. 3

R  E S T A N       Ţ I   E R   I   i          nefericiţii indieni au putut cădeâ dintr’odată, fără zbu­
                                                           ciume şi fără lupte, în această inerţie mortală. Desigur
          - UN ÎNCEPUT DE PRIMEJDIE NAŢIONALĂ -            că  starea  lor  de  azi  este  un  rezultat  al  mai  multor
                                                           decenii. Voinţa lor a palpitat, fără îndoială, de nenu­
          S-a vorbit în timpul din urmă, prin presa din Ar­  mărate ori, înainte de amorţirea ei finală. Poate că în
     deal, de restanjieri. Nume redutabil pentru administra­  decursul vremii, ea a avut tresăriri enorme, revolte su­
     torii de gazete şi de reviste, cum e omida pentru gră­  preme în faţa prăpastiei care o pândea. Dar ea a în­
     dinari, filoxera pentru podgoreni, lăcusta pentru agri­  cercat  prostraţiuni  mai  lungi  şi  mai  desperate  după
     cultori. Ca şi aceste insecte, restanjierii descompun   fiecare din aceste revolte, până ce a căzut în ireme­
     munca de ani de zile, şi dintr’un ziar înfloritor ei fac   diabilul pustiu din ziua de azi. în exerciţiile morale ca
     o publicajiune minabilă, anemică, ducându-o într’o    şi în cele fizice, nimic nu reuşeşte fără o antrenare
     lungă agonie până la sfârşitul ei suprem. După cum    metodică şi prelungită - şi am putea jura că bronza­
     se vede, oamenii cari nu-şi plătesc abonamentele sunt   tele populaţiuni din platoul Decanului, datoreşte mize­
     un element potrivnic civilizafiunii şi progresului, po­  rabila lor soartă, numai lipsei de disciplină morală,
     trivnic mai ales legilor primordiale ale societăţii, cari   care a prezidat la exersarea voinţei lor de indepen­
     prevăd, întru înlesnirea traiului nostru, o comunitate  denţă naţională.
     de  drepturi  bazată  pe  o  impecabilă  comunitate  de                        *
     datorii.                                                   Aceeaş lege se aplică infalibil individului ca şi
          Aceasta se aplică resfanţierilor prin înclinaţie în  neamurilor apăsate.
     general, din orice categorie ar face ei parte; când e      Când vrem să învăţăm a cânta la clavir, înce­
     vorba însă de restanjierii publicaţiunilor româneşti dela
                                                           pem cu gamele cele mai elementare, şi numai încet-
     noi, cazul e cu mult mai grav. Adâncindu-1, nu ne pu­  încet, ajungem să abordăm acordurile. Ca să învăţăm
     tem opri o mare tristejă şi un început de îngrijorare.   a ceti, începem cu slovele din abcedar, luate fiecare
     Să ne dăm seama de ce.                                în parte, şi în fiecare zi ne amintim de ce am câşti­
          Nu de mult s-a publicat în coloanele acestei re­  gat în ajun. Un atlet, ca să ajungă a parcurge într’un
     viste, sub titlul de „Un neam perdut“, un articolaş a-  suflet zeci de chilometri pe jos, începe prin a se an-
     supra deplorabilei stări în care - nu se zbat - ci zac  trenâ metodic, mai întâi pe distanţe mici, pe cari le
     astăzi populajiunile indigene din India. Un călător şi  măreşte pe măsură în fiecare zi mai mult.
     sociolog francez a notat ca rezultat al studiilor lui la   Un om nu poate fi numit prob, când îşi practică
     faja locului, descurajatoarea inerjie, care caracterizează
                                                           cinstea, ţinându-şi numai obligaţiunile mari şi negli-
     cele cincizeci de milioane de paria. Nici cel mai uşor   gându-le  pe cele mici. Deasemenea, un cetăţean nu
     sentiment de independenţă nu licăreşte în sufletul lor;   este bun patriot, când se mulţumeşte numai să facă
     ei nu sunt capabili nici de cea mai slabă tresărire de   zgomot prin întruniri şi meetinguri, ori când ţine cu­
     voinjă. Zilele, lunile, anii se scurg pentru ei într-o a-   vântări emfatice şi lăcrăminde, neîmplinind însă mi­
     morjire morală desăvârşită, într’o imensă toropeală a   cile şi variatele datorii reale, pe cari i le impune ade­
     demnităţii lor naţionale. Şi ei înaintează cu jugul la   vărata iubire de neam. Adevăratul patriotism şi ade­
     gât, mohorâţi, resemnaţi, apatici, ca sub apăsarea unui  vărata cinste morală, cer o educaţie lungă şi solidă,
     vis de plumb, din care se pare că nimic nu-i va de­   şi ne învaţă să ne purtăm cu aceeaş conştiinciozitate
     ştepta  niciodată.  Ei  sunt  incapabili  de  cel  mai  mic   până în cele mai mici amănunte ale lor. Blocul pa­
     efort prelungit.                                      triotic, noi nu-1 putem dobândi decât închegând una
          Cu toate acestea, ar fi contrari celor mai elemen­ lângă alta faptele mărunte sau mari cari îl constituesc,
     tare legi ale psihologiei umane, să ne închipuim că   după cum o stâncă e compusă din boabe de nisip şi


                                                                                                               83
   1   2   3   4   5   6   7   8