Page 3 - 1913-06
P. 3
R E S T A N Ţ I E R I i nefericiţii indieni au putut cădeâ dintr’odată, fără zbu
ciume şi fără lupte, în această inerţie mortală. Desigur
- UN ÎNCEPUT DE PRIMEJDIE NAŢIONALĂ - că starea lor de azi este un rezultat al mai multor
decenii. Voinţa lor a palpitat, fără îndoială, de nenu
S-a vorbit în timpul din urmă, prin presa din Ar mărate ori, înainte de amorţirea ei finală. Poate că în
deal, de restanjieri. Nume redutabil pentru administra decursul vremii, ea a avut tresăriri enorme, revolte su
torii de gazete şi de reviste, cum e omida pentru gră preme în faţa prăpastiei care o pândea. Dar ea a în
dinari, filoxera pentru podgoreni, lăcusta pentru agri cercat prostraţiuni mai lungi şi mai desperate după
cultori. Ca şi aceste insecte, restanjierii descompun fiecare din aceste revolte, până ce a căzut în ireme
munca de ani de zile, şi dintr’un ziar înfloritor ei fac diabilul pustiu din ziua de azi. în exerciţiile morale ca
o publicajiune minabilă, anemică, ducându-o într’o şi în cele fizice, nimic nu reuşeşte fără o antrenare
lungă agonie până la sfârşitul ei suprem. După cum metodică şi prelungită - şi am putea jura că bronza
se vede, oamenii cari nu-şi plătesc abonamentele sunt tele populaţiuni din platoul Decanului, datoreşte mize
un element potrivnic civilizafiunii şi progresului, po rabila lor soartă, numai lipsei de disciplină morală,
trivnic mai ales legilor primordiale ale societăţii, cari care a prezidat la exersarea voinţei lor de indepen
prevăd, întru înlesnirea traiului nostru, o comunitate denţă naţională.
de drepturi bazată pe o impecabilă comunitate de *
datorii. Aceeaş lege se aplică infalibil individului ca şi
Aceasta se aplică resfanţierilor prin înclinaţie în neamurilor apăsate.
general, din orice categorie ar face ei parte; când e Când vrem să învăţăm a cânta la clavir, înce
vorba însă de restanjierii publicaţiunilor româneşti dela
pem cu gamele cele mai elementare, şi numai încet-
noi, cazul e cu mult mai grav. Adâncindu-1, nu ne pu încet, ajungem să abordăm acordurile. Ca să învăţăm
tem opri o mare tristejă şi un început de îngrijorare. a ceti, începem cu slovele din abcedar, luate fiecare
Să ne dăm seama de ce. în parte, şi în fiecare zi ne amintim de ce am câşti
Nu de mult s-a publicat în coloanele acestei re gat în ajun. Un atlet, ca să ajungă a parcurge într’un
viste, sub titlul de „Un neam perdut“, un articolaş a- suflet zeci de chilometri pe jos, începe prin a se an-
supra deplorabilei stări în care - nu se zbat - ci zac trenâ metodic, mai întâi pe distanţe mici, pe cari le
astăzi populajiunile indigene din India. Un călător şi măreşte pe măsură în fiecare zi mai mult.
sociolog francez a notat ca rezultat al studiilor lui la Un om nu poate fi numit prob, când îşi practică
faja locului, descurajatoarea inerjie, care caracterizează
cinstea, ţinându-şi numai obligaţiunile mari şi negli-
cele cincizeci de milioane de paria. Nici cel mai uşor gându-le pe cele mici. Deasemenea, un cetăţean nu
sentiment de independenţă nu licăreşte în sufletul lor; este bun patriot, când se mulţumeşte numai să facă
ei nu sunt capabili nici de cea mai slabă tresărire de zgomot prin întruniri şi meetinguri, ori când ţine cu
voinjă. Zilele, lunile, anii se scurg pentru ei într-o a- vântări emfatice şi lăcrăminde, neîmplinind însă mi
morjire morală desăvârşită, într’o imensă toropeală a cile şi variatele datorii reale, pe cari i le impune ade
demnităţii lor naţionale. Şi ei înaintează cu jugul la vărata iubire de neam. Adevăratul patriotism şi ade
gât, mohorâţi, resemnaţi, apatici, ca sub apăsarea unui vărata cinste morală, cer o educaţie lungă şi solidă,
vis de plumb, din care se pare că nimic nu-i va de şi ne învaţă să ne purtăm cu aceeaş conştiinciozitate
ştepta niciodată. Ei sunt incapabili de cel mai mic până în cele mai mici amănunte ale lor. Blocul pa
efort prelungit. triotic, noi nu-1 putem dobândi decât închegând una
Cu toate acestea, ar fi contrari celor mai elemen lângă alta faptele mărunte sau mari cari îl constituesc,
tare legi ale psihologiei umane, să ne închipuim că după cum o stâncă e compusă din boabe de nisip şi
83