Page 9 - 1913-06
P. 9

acest  an  1609,  în  Germania  superioară  şi  inferioară,  în
      Francia, Italia, Englitera şi Scoţia, în Ungaria, Moldova,
      Turcia,  etc.  Totul  tipărit  în  credinţă,  aşa  cum  l-am  pri­
      mit şi l-am putut redacta..."
           Ce  să  spunem?  Imprimatul  care  anunţă  eveni­
      mentele cari se vor petrece în cursul anului, nu poate
      fi nici el un ziar cu adevărat.
                               *
                              * *
           In  acelaş  an  însă,  1609,  diligenţa  care  călătorea
      dela  Montpellier  la  Paris,  a  adus  în  capitala  Franciei
      pe  unul  din  acei  oameni  dotaţi  cu  simţul  ascuţit  al
      vieţii,  şi  care  pare  a  fi  fost  născut  numai  pentru  a  in­
      ventă  câteva  din  cele  mai  practice  şi  indispensabile  bi­
      nefaceri  ale  societăţii.  Numele  Iui  eră  Theophraste
      Renaudot.
           Omul  acesta,  medic  şi  abate,  călătorise  mult  şi
      văzuse  multe  în  viaţa  lui.  Abea  debarcat  la  Paris,  el
      îşi  simţi  o  vocaţiune  de  filantrop.  Pentru  a  veni  în  a-
      jutorul  oamenilor  nevoiaşi,  el  deschise  o  casă  de  îm­
      prumut  de  un  fel  nou.  Acolo  se  împrumută  sărmanilor
      sume  cari  compuneau  a  treia  parte  din  valoarea  obiec­
      telor  pe  cari  le  amanetau,  şi  aceasta  cu  dobânda  mi­
      nimă de 3 la sută. Astfel se fondă Muntele-de-pietate.
                                                                       O fetită îmbrăcată de sus până jos cu un
           Puţin  după  aceea,  Theophraste  Renaudot  stabili           număr din ziarul englez „Times".
      sub  numele  de  „Birou  de  adrese"  un  oficiu  de  infor-
      maţiuni şi de publicitate unde cumpărătorii veniau să-şi   time  numărul.  Gazeta  aceasta  apărută  în  ziua  de  30
      facă cererile şi ofertele de vânzare.                 Maiu  1631,  avu  un  enorm  succes  şi  câştigi  numai  de­
           Acesta  este  omul  care  a  fondat  în  Francia  şi  în   cât simpatia publicului şi a puternicilor de pe atunci.
      omenire cel dintâi ziar din lume, cu adevărat un ziar sub   Căci  Richelieu  înţelese  numai  decât  utilitatea unui
      titlul de Gazette de France, pe care-l vindeâ cu 6 cen-  org'an  care,  sub  inspiraţia  sa,  ar  puteâ  conduce  opinia
                                                            publică.  El  inseră  în  Gazette  tot  ce  aveâ  interes  să
                                                            facă  cunoscut  Europei;  el  însuş  redactâ  articole  întregi
                                                            în acest scop.
                   G   A  Z  E  T  T  E                          Invenţia  lui  Renaudot  se  respândi  într’un  timp
                     6 Ray #c4>edciac:«î.muie c/bcrjvx Icja, mUcfona. cuca*.*  foarte  scurt  în  Francia,  Anglia,  Germania  şi  Olanda.
                     mei i* giciaffiege D*Uc l dcaiiaaaietyVU   lr  '*
                     by'.onc t oii legranJ Seigncar ifeic £rreeo#vv*n<«TOCoi ’* î ‘'   Apoi  ea  trecu  în  întreaga  Europa  şi  chiar  prin  colonii.
                TOiier i WW fc» Uc.Uii/ci de iz tcndtt £*s$.f|sîno4t& we ,!e
                foikinOii-notMbibn; ctiiianltcr.e'.i-ij «Cute ţţuiiqxijj votaifiţ  Ziarele  se  înmulţiră  iute  în  toate  părţile.  Dar  până  la
                g^crrc
                 S. Ss*ROe« a fruitsaten; tecntlet   «oiăeiuaiactot, g, „
                iia ecncemut Kr* 1 * C   lj c:tLur. ei AmJ  marea  revoluţiune  franceză,  presa  nu  se  bucură  de  îm­
                vrr.ujia* M*diilimcculciUtiticuquBatortes4<imiu*gerh<ţâe4 da
                ComteOintieijle  le  Pili:*  Rotai.SiMijeflt  Ci:îiAqucapotire   bunătăţiri simţitoare.
                v«o le M arqu:; d'Ayton iz U ciuxgc it Gcctul dfit cu ane cn U
                crflcic  PUnPrca.Scacifoyc  Duri  fsdirandC*  \cxmpot»hilici   Abia  la  sfârşitul  veacului  XVIII-lea,  când  se  să-
               ir uir*;rueot,lcii floucde Veftinde. Le Cleric tjqrrjbui; ea Poru.-
                ţal deuv ceiu »»igt-ănjgmOcfcu»po«JubT«iîi! âlanacclH'.e pctfo; •   vârşeâ  în  Francia  imensul  eveniment  istoric  al  revolu­
                cedetaffairu.
                 La til’e d Vlm a rc&!< ooveneancnt U emirribcaon q nc  |c  D \ u  *****
                CovnicifTaire hnpenai loy dem^odoic, le işCpxJu, tu >4»gi;haa   ţiei,  ziarele  deveniră  cu  adevărat  expresia  opiniei  pu­
                <pi'OMCCi:ptojr«u.lueiot«iu4Rdsl'*d'e*allie»dîtjg^t,Oiitia mu- 1    ‘  blice.  Parisul  nu  trăiâ  atunci  decât  din  viaţa  presei.
               ci.ettuiit; r.u Ip Rsgioiţnf luat; Mu*oncr&Aquslc pafliqcIcui
               fcufttu.l p-.tvtav d^Sccvc 3c. [trea&uc, qjt onc it£a kazlarae
               Soi^s. .   -i ...                            Sute  de  foi  se  creau  în fiecare zi,  şi parisienii  îşi zmul-
                 Ixil.t.yciu.iito^l  j*.ttcj  uicfieaapie)  U  ţt£e  ie  (ţtaefart  Ou  ru  T-nţU
                Oder.&aucwicntnullcHongtouqae  iePaiaun  lect  ienx  avjoya,  «■   a   geau  literalmente  gazetele  şi  pamfletele  revoluţionare,
               qmfe toiitfliontiUginr.iot) ieLtâdibere.le asuei uouppea i£c* ***>•
                T illy iei do» gr  cay a Wcsde tcfiftet iibrnu» amSaedgiitncrca  care  îi  aprindeau  imaginaţia,  îi  împingeâ  la  discuţii  po­
                ea U SvUfit.     .   ■ > ,,   ,■
                 Lei EipagnoD no kmt   .canea»:, le pip c* ixtf an fx^ut Caaf o, rmifk  litice  viforoase  şi  îi  trimiteau  de  multeori  la  ghilotină.
                pouf I'EIUt de M;! ac qut leipa'Xiţti de Sat oy c Cojeau ga* iei pai ies a *. *Uj
                Soiflt», Sc dit-on qoc Ui CrmJt{prooettant d entreteftie 4000».   Cine  nu  a  auzit  vorbindu-se  de  L’Ami  du  Peuple,  in­
                hommrtlil'piicapiuiaiUguerr*. A qaoy Ici Fraaţou rtp'.**ţaont,
                im* (t hatUr ( qu'iia ne icnduHu poinc cc qa’tli uanoau nat Vr.c
                bursectccuticudotrantr dela paitdeiiauc*..  cendiarul  pamflet  al  lui  Marat  ?  Cine  nu  ştie  rolul  pe
                 Ca tcecdci gena de guene pat ufave!' Antaebc,Sy*c»c.bCoeat jt, n* riamt la
                Eoherr.e.BiTiacajdc paucucocYodiiu.qui dorncaDOlbieadeia^tt.   care  l-au  jucat  în  revoluţia  franceză  polemicele  lui  Ca-
                reiauKoy deSuede.te Bwrgtaiedc DoaacQ tetoutne enSylefie e
                pi enite ia coccuirte deiaimeei.On nedoure piui de ja pate d ltalu,   mille  Desmoulins.  Dela  acuzatorii  publici  şi  până  la
                nv deceiltdeTrujflUyajuc. On a i*j public 1 uiuteipcetawyjtx
                cluquemailonpayctadtux florini dat» Ic prauiei de May proebitn.  călău,  dela  generali  până  la  cel  din  urmă  soldat,  dela
                Lefiisdc 1 Erupereur iflîftCdoDucieFr:iUnd,i’envi«nq»ilne de
                CcrrrahiStdc conduitetcauoncaea qqiratevrneRtd'lraiac, auiqucl-   bancheri  până  la  măturători,  toţi  francezii  ceteau  gaze­
                les Ce doivent aoindre 14. adlit boetîue: qaelcdie Doc de F.-.iland
                                                            tele cu o lăcomie extraordinară.
                                                                  Francia  fiind  în  război  cu  întreg  restul  Europei,
                                                            în  toate  naţiunile  se  răspundeau  cu  alte  ziare,  la  gaze­
                                                            tele  franţuzeşti.  Ţările  conservatoare  —  şi  toate  erau
             Cel dintâi număr de jurnal din lume, apărut la Paris
               în ziua de 30 Mai 1631 sub titlul de Gazette.  conservatoare — căutau să-şi calmeze populaţiunea, corn-
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14