Page 9 - 1913-06
P. 9
acest an 1609, în Germania superioară şi inferioară, în
Francia, Italia, Englitera şi Scoţia, în Ungaria, Moldova,
Turcia, etc. Totul tipărit în credinţă, aşa cum l-am pri
mit şi l-am putut redacta..."
Ce să spunem? Imprimatul care anunţă eveni
mentele cari se vor petrece în cursul anului, nu poate
fi nici el un ziar cu adevărat.
*
* *
In acelaş an însă, 1609, diligenţa care călătorea
dela Montpellier la Paris, a adus în capitala Franciei
pe unul din acei oameni dotaţi cu simţul ascuţit al
vieţii, şi care pare a fi fost născut numai pentru a in
ventă câteva din cele mai practice şi indispensabile bi
nefaceri ale societăţii. Numele Iui eră Theophraste
Renaudot.
Omul acesta, medic şi abate, călătorise mult şi
văzuse multe în viaţa lui. Abea debarcat la Paris, el
îşi simţi o vocaţiune de filantrop. Pentru a veni în a-
jutorul oamenilor nevoiaşi, el deschise o casă de îm
prumut de un fel nou. Acolo se împrumută sărmanilor
sume cari compuneau a treia parte din valoarea obiec
telor pe cari le amanetau, şi aceasta cu dobânda mi
nimă de 3 la sută. Astfel se fondă Muntele-de-pietate.
O fetită îmbrăcată de sus până jos cu un
Puţin după aceea, Theophraste Renaudot stabili număr din ziarul englez „Times".
sub numele de „Birou de adrese" un oficiu de infor-
maţiuni şi de publicitate unde cumpărătorii veniau să-şi time numărul. Gazeta aceasta apărută în ziua de 30
facă cererile şi ofertele de vânzare. Maiu 1631, avu un enorm succes şi câştigi numai de
Acesta este omul care a fondat în Francia şi în cât simpatia publicului şi a puternicilor de pe atunci.
omenire cel dintâi ziar din lume, cu adevărat un ziar sub Căci Richelieu înţelese numai decât utilitatea unui
titlul de Gazette de France, pe care-l vindeâ cu 6 cen- org'an care, sub inspiraţia sa, ar puteâ conduce opinia
publică. El inseră în Gazette tot ce aveâ interes să
facă cunoscut Europei; el însuş redactâ articole întregi
în acest scop.
G A Z E T T E Invenţia lui Renaudot se respândi într’un timp
6 Ray #c4>edciac:«î.muie c/bcrjvx Icja, mUcfona. cuca*.* foarte scurt în Francia, Anglia, Germania şi Olanda.
mei i* giciaffiege D*Uc l dcaiiaaaietyVU lr '*
by'.onc t oii legranJ Seigncar ifeic £rreeo#vv*n<«TOCoi ’* î ‘' Apoi ea trecu în întreaga Europa şi chiar prin colonii.
TOiier i WW fc» Uc.Uii/ci de iz tcndtt £*s$.f|sîno4t& we ,!e
foikinOii-notMbibn; ctiiianltcr.e'.i-ij «Cute ţţuiiqxijj votaifiţ Ziarele se înmulţiră iute în toate părţile. Dar până la
g^crrc
S. Ss*ROe« a fruitsaten; tecntlet «oiăeiuaiactot, g, „
iia ecncemut Kr* 1 * C lj c:tLur. ei AmJ marea revoluţiune franceză, presa nu se bucură de îm
vrr.ujia* M*diilimcculciUtiticuquBatortes4<imiu*gerh<ţâe4 da
ComteOintieijle le Pili:* Rotai.SiMijeflt Ci:îiAqucapotire bunătăţiri simţitoare.
v«o le M arqu:; d'Ayton iz U ciuxgc it Gcctul dfit cu ane cn U
crflcic PUnPrca.Scacifoyc Duri fsdirandC* \cxmpot»hilici Abia la sfârşitul veacului XVIII-lea, când se să-
ir uir*;rueot,lcii floucde Veftinde. Le Cleric tjqrrjbui; ea Poru.-
ţal deuv ceiu »»igt-ănjgmOcfcu»po«JubT«iîi! âlanacclH'.e pctfo; • vârşeâ în Francia imensul eveniment istoric al revolu
cedetaffairu.
La til’e d Vlm a rc&!< ooveneancnt U emirribcaon q nc |c D \ u *****
CovnicifTaire hnpenai loy dem^odoic, le işCpxJu, tu >4»gi;haa ţiei, ziarele deveniră cu adevărat expresia opiniei pu
<pi'OMCCi:ptojr«u.lueiot«iu4Rdsl'*d'e*allie»dîtjg^t,Oiitia mu- 1 ‘ blice. Parisul nu trăiâ atunci decât din viaţa presei.
ci.ettuiit; r.u Ip Rsgioiţnf luat; Mu*oncr&Aquslc pafliqcIcui
fcufttu.l p-.tvtav d^Sccvc 3c. [trea&uc, qjt onc it£a kazlarae
Soi^s. . -i ... Sute de foi se creau în fiecare zi, şi parisienii îşi zmul-
Ixil.t.yciu.iito^l j*.ttcj uicfieaapie) U ţt£e ie (ţtaefart Ou ru T-nţU
Oder.&aucwicntnullcHongtouqae iePaiaun lect ienx avjoya, «■ a geau literalmente gazetele şi pamfletele revoluţionare,
qmfe toiitfliontiUginr.iot) ieLtâdibere.le asuei uouppea i£c* ***>•
T illy iei do» gr cay a Wcsde tcfiftet iibrnu» amSaedgiitncrca care îi aprindeau imaginaţia, îi împingeâ la discuţii po
ea U SvUfit. . ■ > ,, ,■
Lei EipagnoD no kmt .canea»:, le pip c* ixtf an fx^ut Caaf o, rmifk litice viforoase şi îi trimiteau de multeori la ghilotină.
pouf I'EIUt de M;! ac qut leipa'Xiţti de Sat oy c Cojeau ga* iei pai ies a *. *Uj
Soiflt», Sc dit-on qoc Ui CrmJt{prooettant d entreteftie 4000». Cine nu a auzit vorbindu-se de L’Ami du Peuple, in
hommrtlil'piicapiuiaiUguerr*. A qaoy Ici Fraaţou rtp'.**ţaont,
im* (t hatUr ( qu'iia ne icnduHu poinc cc qa’tli uanoau nat Vr.c
bursectccuticudotrantr dela paitdeiiauc*.. cendiarul pamflet al lui Marat ? Cine nu ştie rolul pe
Ca tcecdci gena de guene pat ufave!' Antaebc,Sy*c»c.bCoeat jt, n* riamt la
Eoherr.e.BiTiacajdc paucucocYodiiu.qui dorncaDOlbieadeia^tt. care l-au jucat în revoluţia franceză polemicele lui Ca-
reiauKoy deSuede.te Bwrgtaiedc DoaacQ tetoutne enSylefie e
pi enite ia coccuirte deiaimeei.On nedoure piui de ja pate d ltalu, mille Desmoulins. Dela acuzatorii publici şi până la
nv deceiltdeTrujflUyajuc. On a i*j public 1 uiuteipcetawyjtx
cluquemailonpayctadtux florini dat» Ic prauiei de May proebitn. călău, dela generali până la cel din urmă soldat, dela
Lefiisdc 1 Erupereur iflîftCdoDucieFr:iUnd,i’envi«nq»ilne de
CcrrrahiStdc conduitetcauoncaea qqiratevrneRtd'lraiac, auiqucl- bancheri până la măturători, toţi francezii ceteau gaze
les Ce doivent aoindre 14. adlit boetîue: qaelcdie Doc de F.-.iland
tele cu o lăcomie extraordinară.
Francia fiind în război cu întreg restul Europei,
în toate naţiunile se răspundeau cu alte ziare, la gaze
tele franţuzeşti. Ţările conservatoare — şi toate erau
Cel dintâi număr de jurnal din lume, apărut la Paris
în ziua de 30 Mai 1631 sub titlul de Gazette. conservatoare — căutau să-şi calmeze populaţiunea, corn-