Page 13 - 1913-08
P. 13
let". Cetisem de vreo trei ori acest In clipa aceasta, pe lângă tot Din contopirea acestor trei, a
capodeoperă al marelui Shakespeare, tragicul din viaţa acestui om, nu mă urmat totodată slăbiciunea lu Scott,
şi nu-mi credeam ochilor, că mi se gândesc la întinderile de zăpadă ca erou : regretul după viaţă. „Dacă
oferă ocazia de a o vedeâ pe scena fără de margini, peste cari Scott a am fi trăit, legende aş fi povestit
Teatrului Naţional. înviorată de plă trebuit să străbată, nu mă gândesc despre vitejia şi suferinţele noastre"
cere şi imboldul curiosităţii, o iau la moartea lui atât de înfiorătoare, încheie el scrisoarea şi în rândurile
drept la bilete. Aveam biletele în şi nici la căpitanul Oates, care s-a acestea e dovada regretului după
buzunar, ştiiam că încă în seara sculat de lângă tovarăşi, când n-a viaţă şi a conflictului dramatic. Unui
aceea, în seara de Crăciun, am să mai avut ce să mânce, şi a plecat om în clipa supremă, când ştie cu
vărs câteva picături de lacrimi, pen în noapte, să nu se mai rentoarcă siguranţă că moare, îi e permis să
tru sufletul chinuit al bietului Hamlet, niciodată, despărţindu-se de cei ră regrete viaţa, unui erou însă nu!
şi totuş mi se părea că e numai vis. maşi, cu cuvintele atât de simple: Cu atât mai puţin îi eră permis lui
Dar când Hamlet şi-a desfăşurat „mă duc şi grabnic nu mă voi ren- Scott, care a trebuit să fie dela ’nce
mantia-i de durere, când şi-a pus toarce..." put împăcat cu gândul, că din dru
chinuitoarea întrebare: „a fi, ori Mă gândesc Ia rândurile din urmă mul pe care a pornit nu mai e ren-
a nu fi“, mi-am dat seamă despre din scrisoarea lui Scott, la rândurile toarcere. El în clipa din urmă s-a
durerea grozavă a unui cinic scăpă acestea pe cari el le-a scris gândin- arătat slab, s-a arătat atât de slab
rător, care sub masca nebuniei îşi du-se la ai săi: „Aşteptăm, dacă faţă de tovarăşul său Oates de pildă,
ascundea genialitatea. am riscat viaţa pentru întreprinde care a pornit în miez de noapte
Rolul lui Hamlet l-a interpretat rea aceasta naţională, ca şi neamul peste câmpiile de ghiaţă, ca să se
dl Demetriade, care ne-a redat atât să se îngrijască de cei rămaşi după prăpădească mai bine în luptă cu
de fidel pe nefericitul prinţ danez. noi". La rândurile acestea mă gân natura, decât de foame, închis într’o
A ştiut cu multă artă să scoată în desc şi simt cum în sufletul meu colibă de zăpadă...
relief accentele de durere şi revolta veneraţia pentru omul acesta creşte Tragicul lui Scott nu e frumos,
lui Hamlet, iar părţilor lirice, visă şi mai mult, închipuindu-mi-1 nu nu ci e înduioşător şi dureros. El erâ
toare le-a dat forma melancoliei. mai ca pe un viteaz, ce porneşte un suflet în care se zbăteau deopo
Erau oarele unu din noapte, când să lupte împotriva acelui duşman, trivă trei sentimente, fără ca unul
ne-am reîntors acasă. Ferestrele ca care a învins şi pe Napoleon — din acestea să câştige preponderanţă
selor erau bogat luminate. frigul — ci şi ca pe un blând şi şi să se afirme mai mult decât cele
Era seara de Crăciun... iubitor pater familias şi soţ credin lalte. Francisc Robert Scott în clipa
De după perdele ici-colo se ară cios. Trăsătura aceasta a caracte din urmă s-a arătat cap de familie
tau luminiţele de pe pom, dar eu rului lui Scott mie ’mi pare cea mai mare, patriot mare şi om dornic
îmi închideam ochii, ca să nu pierd firească, cea mai delicată şi cea mai după ştiinţă mare. Cu adevărat însă
din vedere pe Hamlet cel scârbit preţioasă. Şi e cu atât mai uriaş ca n-a fost nici unul din acestea mare,
de amarul şi mizeriile omenirei. explorator, cu cât iasă mai mult în şi de aceea fapta lui în sufletul a-
Leontina Ciura. relief trăsătura aceasta a carac celuia, care îl va judecă după scri
* sorile sale, nu va trezi niciodată
terului său. Scott când a pornit pe
Tragicul lui drumul de unde nu era să se mai imbolduri de a-1 imită, sentimente de
Francisc Robert Scott... rentoarcă, n-a pornit ca un om fără sublimitate, ci numai păreri de rău
de fiinţele acelea, cari te leagă atât şi jale...
Când am cetit cele dintâi veşti de mult de viaţa aceasta; nu a pornit Francisc Robert Scott a avut
despre sfârşitul tragic al lui Scott, ca omul fără căpătâiu, dornic de sfârşit — nu tragic — Ci jalnic şi
am uitat toată războirea popoarelor ştiinţă numai şi de glorie. Nu, el a dureros. Radu Mărgean.
balcanice şi toate întâmplările cele fost în curat cu aceea, că poate să 0 0 0
lalte remarcate de ziare. Mintea mea se prăpădească şi atunci ai săi vor Scrisori dela Redacţie
a ’nceput să construiască figura ne rămânea în viaţa aceasta fără de
MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZA
norocitului erou, care a pornit să nici un sprijin — şi totuş a plecat.
V. R. Din cele trimise acum, nu gă
învingă natura invingibilă şi să-i zmul- A plecat, căci alăturea de simţirea sim nici una potrivită a se publică. Păre
rea noastră e, că odată şi odată veţi pu-
gă cele din urmă taine, ce mai erau aceasta gingaşă cu înzecită putere
teâ scrie versuri bune, dar acum nu sun
ascunse dinaintea omului. Cu sufle se zbăteâ în sufletul lui dorinţa după teţi încă singuri în clar cu ceea ce puteţi.
Aveţi destulă uşurinţă în manuarea fra
tul plin de avânt, cu inima plină de necunoscut şi de aceasta alăturea
zelor, dar vă lipseşte ideea. Asta însă o
încredere şi cu conştiinţă, că trebue iubirea de patrie a omului, care vrea câştigaţi cu vremea.
să biruiască, Francisc Robert Scott ca neamul lui să fie cel dintâi pe 0 0 0
a pornit pe acelaş drum, ca atâţia faţa pământului. De aceea tragicul Cărţi primite la Redacţie:
înaintea lui şi a suferit acelaş sfâr lui Francisc Robert Scott e întreit
şit îngrozitor, ca cei mai mulţi des în aceeaş vreme : e tragicul soţului N. Bănescu şi V. Mihăilescu: Ion
Maiorescu, studiu. Preţul 5 cor.
coperitori ai pământurilor necunos devotat, a patriotului şi a omului
Dr Petru Pipoş: Jean Jacques Rous-
cute... de ştiinţă. seau, studiu. Preţul’ 1 cor.
