Page 14 - 1913-09
P. 14
„Lumina literară". toate amănuntele ei şi o pune într’o nească" dela Iaşi, cu toţi banii ei
lumină, ce se răspândeşte fără nu- aruncaţi pe fereastră şi cu toată or
Primim din Bucureşti numărul anss de umbră, egal în toate di ganizaţia de partid pe care-a utili-
prim al unei noui reviste literare, a recţiile. Articolele dlui Tomescu zat’o în fiecare clipă, n’a izbutit să
unei reviste, ce n-are nici hlamida din „Ramuri", şi din celelalte re câştige de cât doar meritul de a fi
scumpă a revistelor franceze ori ger viste şi ziare poartă toate caracte pus în circulaţie un cuvânt, cuvântul
mane, şi nu se prezintă cetitorilor ristica aceasta proprie: limpezime de „poporanism" — un cuvânt pe
nici pe hârtie velină. Primim o re şi ptecisiune. care n’au ajuns nici astăzi să ni-1
vistă tipărită pe o simplă hârtie de ,,Lumina literară", revista ce-a explice, un cuvânt pe care s’au căs-
gazetă de zi şi în formatul unei început să iasă pe lângă foaie poli nit să-l înghită de nu ştiu câteori pe
foi săptămânale politice din Ardeal. tică „Lumina nouă", va fi chemată an, un cuvânt care-o să le rămână
La prima vedere n-are nimic atră să răspândească fără de restricţiune în gât, pentrucă după atâţia ani de
gător, nimic bătător la ochi, şi ceti toate gândirile şi părerile sănătoase zile n’a căpătăt încă putere de-a cu
torul superficial ar trece peste ea privitoare la mişcarea literară româ prinde într’însul o realitate morală.
fără să-i acorde vreo deosebită aten nească ale dlui D. Tomescu. Ne Bucureştii au devenit în timpul din
ţie. Ar trece peste ea cu nepăsarea, bucurăm de apariţia acestei, reviste, urmă sediul revistelor efemere, iar
cu care întâmpini orice lucru de căci e supremul timp ca împotriva din revistele cu o durată sigură n’a
toate zilele, ce nu înseamnă după fiţuicelor de pănura celeia cu titula izbutit nici una să capete autorita
credinţa ta nimic deosebit în viaţa „13“, sau „Glasul celor cari sunt tea necesară pentru a supune miş
ta de-o clipă. putini", — să se ridice un cuvânt carea literară unui principiu condu
Noi însă ne oprim, pe cât ne-o demn şi aspru de protestare. cător. „Noua Revistă Română" a fost
îngăduie vremea şi puterea minţii, Dorim din tot sufletul, ca dlui şi este revista pe care trebue s-o
ne oprim la primirea acestei reviste Tomescu să-i reuşească, să întroneze citeşti neapărat dacă vrei să ştii si
şi petrecem ochii peste şirele ei iar critica cuminte şi fără răutate, gur câţi scrântiţi s’au introdus în
îngrijit tipărite şi curate. Ochiul în literatura noastră de azi. mişcarea noastră literară, iar „Fla
aleargă neobosit prinzând cuvinte Dăm totodată ca specimen din căra" e şi astăzi o variantă cât se
după cuvinte şi deodată simţim, că poate de interesantă a „Universului"
noua revistă următorul articol:
revista aceasta nouă ni-e aşa de literar. Până şi la „Convorbiri lite
cunoscută, aşa de simpatică, — ca O revistă a scriitorilor rare", care totdeauna ne-a dat să
un prietin vechiu, cu care am pe înţelegem că se găseşte pe o culme
trecut ani de-arândul într’o intimi Vremurile de muncă şi de ordine nu tocmai accesibilă, până şi acolo
tate rară. Da, noua revistă „Lumina ale „Sămănătorului" s’au dus pen s’a putut sui condeiul searbăd al dlui
literară" ce a ’nceput să apară în tru ca în locul lor să vină o epocă Eugen Lovinescu de care se leagă
Bucureşti, ni-e cunoscută, că poartă în care munca e înlocuită cu reclama cel mai urât aspect al mişcării noas
în ea pecetea critică ^colaborato şi ordinea cu desfrâul cel mai pri tre literare din ultimul timp.
rului nostru îndrumător: D. Tomescu, mejdios. Cuvântul d-Iui Iorga, care Şi iată că astăzi avem o gene
care se ridică în timpul din urmă erâ cuvântul unui spectator adânc raţie a cărei iubire nu e chemată de
tot mai mult din ceata mulţimei, re- scârbit, n’a putut să înfrângă larma nici o revistă literară. Scriitorii ade
levându-ni-se ca un scriitor critic sfidătoare a atâtor scriitor improvi văraţi s’au adâncit într’o pasivitate
cu o judecată din cele mai reci şi zaţi care au crezut că din pântecele neturburată, nedându-şi seama că ei
limpezi, ca un scriitor critic cu o gol al unui nume tăvălit în reclamă au, nu numai datoria de-a produce,
vastă lectură enciclopedică, care pă poate să răsară şi trunchiul viguros ci şi pe aceia de a călăuzi elemen
trunde chestia despre care scrie în al gloriei literare. „Viaţa Româ tele tinere care pătrund în mişcarea
142