Page 7 - 1913-09

Dl Bonichon e înduioşat la extrem. OCOLURI ÎN TEHNICA
Şi când păzitorul se depărtează cu paşi maiestoşi,
dl Bonichon grăbeşte după el. Povestea veche, că „cineva a plecat să caute mă­
„Dle, te rog, şi căţeluşul acesta alb este al meu“. garii tatălui său şi a aflat o împărăţie" s’a repetat de
Trad. Radu Negură. nenumărate-ori, însă în altă formă. N’avem decât să
ne aducem aminte de Cristofor Columb, care a plecat
cu gândul să afle o cale mai scurtă cătră India os-
tică şi în schimbul acesteia a descoperit un nou con­
tinent uriaş. Istoria tehnicei noastre încă bâjbăie de
astfel de întâmplări. Ne oferă atâtea şi atâtea exemple,
— La marginea oraşului — cum în sfârşit au fost aflate alte lucruri, decât ace­
lea, pe cari le căută, cum desvoltarea a apucat alte
Şapte ani trecuţi, ochi negri căi, decât cele dorite şi aşteptate la început.
Şi-o minune de păr creţ, — Exemple foarte interesante aflăm deja în alchi­
Drept găteală-o iie lungă miştii evului din mijloc, cari amestecau şi frământau
Strânsă ’n brâu cu ’n şorţuleţ. în vasele lor tot felul de lucruri posibile şi imposibile
cu scopul de a căpătă din amestecul acesta bizar
Tata nu şi-l ştie, mama
Spală rufe boereşti, — aur, ori de a află piatra înţelepciunii, şi cari în ocu­
paţia lor intensivă determinată de acest singur gând
Casa lor o bojdeucă
au descoperit alte lucruri, cari indirect au importat
Cu muşcată la fereşti,
aurul în ţară. Unul dintre aceştia cu numele Kunckel
Azi e treabă multă — mama trăia acum vr’o 240 de ani pe insula păunilor şi-şi
Are zor — ea, a cărat fierbea cu multă sârguinţă mixturile. Aurul, adevărat
Apă la cazan şi focu că nu l-a aflat, a aflat însă în schimb admirabila
L’a făcut şi-a măturat. sticlă roşie de rubin, numită după el şi sticla Kunckel,
a cărei preparare deveni mai apoi un izvor de câştig
A turnat la păsări apă
Şi fiertuiă-a pus la foc, — însemnat pentru Brandenburg. Cu vr’o treizeci de ani
Şi i se cuvine-acuma —
Drept odihnă-un pic de joc...
Dintr-un băţ şi nişte zdrenţe.
Strânse mototol pe el,
Si-a făcut o păpuşică, —
Şi-i vorbeşte ’ncetinel,
Şi se face c-o hrăneşte
Dintr-un ciob — şi-i spune: — vezi,
Tu le ai de-a gata toate,
Nu ca mine să lucrezi...
Haide-acuma fii cuminte,
Şi-adormi singură, că eu
Nu pot să te leagăn, focu
Trebue să-l dreg mereu...

Şi cazanu cela, Doamne,
Trebue mereu umplut...
Şi-apoi mama tot mă ceartă
Că nimica n am făcut!..

Fii cuminte, fata mamii,
C am să-ţi cumpăr, zău, să ştii,
Când vei fi ca mine mare,
Şi rochiţi şi pălării,
Şi-o păpuşă şi un leagăn,
Şi bliduţe mici de fer, —
S-o hrăneşti şi să ţi-o legeni
Ca pe-o fată de boer... Cel mni bătrân şef al „Indienilor cu picioarele negre",
Wah-Hah-Gun-Ta, care a împlinit în anul acesta vârsta
ELENA FAR AGO de 131 ani.