Page 9 - 1913-09

:ă pasările mari de mare plutesc zile de-arândul în dearândul ca un record al fizicei, după care vânau
vânt puternic, unii spun că ar şi dormi. mulţi din multe părţi. în sfârşit licefiarea s’a făcut
Eră vorba acum ca omul să studieze problema îngropând în acelaş timp noţiunea gazelor permanente
aceasta. Fraţii Wright şi alţii se îndeletniceau în în­ şi în special lucrările profesorului Unde au avut ca
ceput cu mecanisme simple fără motor. Dupăce însă resultat construirea unor maşini, cari permit licefiarea
tehnica resolvise prin automobile problema atât de aerului cât se poate de comod. Aerul lichid însă este
dorită a motoarelor mai uşoare şi puternice, desvol- un articol, a cărui nevoie se simte mai puţin. Rari
tarea aviaticei a luat deodată o altă direcţie. Au re­ sunt cazurile când se întrebuinţează temperatura sa
a
nunţat pur şi simplu la lucrarea aerului în mişcare extrem de scăzută de 190 sub zero. Lucrarea însă s-a
făcând din aeroplane nişte zmei cari spintecă văzdu­ continuat. Au lăsat aerul lichid să evaporeze, l-au
hul cu forţa maşinilor. destilat în mod fracţionar şi cu modul acesta au
Succesele extraordinare le cunoaştem. în cinci putut prinde singuraticele sale elemente constitutive
ani zmeul cu motor a atins recorduri de înălţimi, de oxigenul şi nitrogenul, fiecare separat, o procedură, care
distanţe şi de iuţeli, pe cari lumea nici nu le visă în ne dă oxigen curat mult mai ieftin, decum permiteau
Ianuarie 1908, când s’a făcut cel dintâi zbor peste mijloacele chimice şi electrice de până aci. Tehnica
un chilometru. Cu siguranţa însă stau foarte rău. Ma­ are totdeauna mare nevoie de exigen şi în special de
rea de aer vecinie mişcată, ajutătorul credincios şi oxigen ieftin. Prin urmare şi aici avem un caz când
neobosit al zborului natural, e pentru zmeul-motor desvoltarea a condus pe căi laterale la lucruri, la cari
un element duşman şi primejdios. Dovadă e lista atât lumea nici nu s’a gândit la început.
de bogată a Icarizilor, cari au cutezat şi cutează să Seria acestorfel de exemple e aproape infinită,
se înalţe peste scoarţa pământului, ce le-a fost hără­ însă chiar şi cele câteva înşirate aci dovedesc, că că­
zită. Niciodată însă nu s’a întâmplat ca vântul fie cât de rările progresului tehnic sunt încă şi astăzi încurcate
puternic să scoată din echilibru pe vr’un cocostârc, şi uneori tainice. Dovedesc, că sunt probleme la apa­
sau albatros. renţă simple, cari cuprind posibilităţile unor desvol-
Viitorul va arătă, că avem de-aface cu un ocol, tări, pe cari la început nici nu le presupuneau. Iar
cu o cărare laterală, că va succede să dăm zmeului- dacă nu ar fi aşa, atunci pionierii desvoltării tehnice
motor o stabilitate şi o siguranţă în valurile duşmă­ nu ar află îndemnul suficient la lucrările lor adesea
noase de aer, ca şi care o au vapoarele în leagănul foarte dificile. Nu se ştie dacă drumul apucat duce
valurilor de pe oceane, sau că vom ascultă de pro­ totdeauna la ţânta dorită, rămâne însă totdeauna nă­
punerea fraţilor Wright dela început şi ne vom reîn­ dejdea, că duce în tot cazul Ia lucruri bune.
toarce la zborul natural susţinut abia de o forţă mo- — Prel. dupft „\Vorhe“ 6. — Vila
torică minimală.

Un alt exemplu frumos pentru un ocol tehnic ni-1
oferă industria aerului lichid. Licefiarea (prefacerea în
lichid) gazelor numite permanente se considerase ani

Nenorocirea de tren dela Mediaş din 5 Februarie, când acceleratul ce aducea între alţii şi pe prin­
cipele Fridrich Eitel, din Bucureşti, s-a ciocnit cu un tren de povară. Ciocnirea a fost îngrozitoare.
Un maşinist a murit, iar câţiva călători au fost greu răniţi, dintre cari 2 au murit apoi în spital.