Page 15 - 1913-10
P. 15
FLORI DE-O ZI aplică exclusiv la mijloacele noastre Cărji primite la Redacţie:
spirituale şi sufleteşti, la duhul nos
Dr. H. Petra-Petrescu: Revista te
7
’^W " tru creator şi de observaţiune. O atrală, anul I. nrul 1. Abonamentul
carte este genială când autorul a 3 cor. pe an. Apare la 3 luni odată.
Geniul cheltuit pentru a o scrie cele mai Gav. Todica: Hades, studiu de fi-
Nu odată întâlnim în cărţi, reviste înalte calităţi de cugetare, de evo losofie. Preţul 1 cor. De vânzare la
şi ziare, şi auzim în discuţii termeni care sau de observaţie. Un tablou „Librăria Naţională" S. Bornemisa,
Orăştie.
ca: „mânile lui geniale, ochii lui ge este genial când artistul a pus în- O O O
niali", „vocea-i genială", etc. — şi trânsul nişte supreme însuşiri de vi
suntem aşa de obişnuiţi cu aceste a- ziune. O descoperire se poate numi Scrisori dela Redacţie
sociaţiuni de cuvinte, încât nu le mai genială când omul de ştiinţă căreia MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
S. Ţ. F. Poezia dv. are o formă prea
luăm în seamă, adică le considerăm îi aparţine a dat dovadă de cel mai greoaie şi un stil prea puţin poetic. Ne
ca pe ceva consacrat. ascuţit spirit de calcul şi de obser publicabilă.
1
G. B. „Suferinţa' nu face pentru pu
Şi facem foarte rău. Nu trebue vaţiune întru degajarea elementelor blicul nostru cetitor. Altele ca cea dinainte,
să fim nici indulgenţi şi nici indife ascunse ale naturei. Dar mâna scrii publicăm cu drag.
FI. Marin. „Blestemul" e mai de grabă
renţi faţă de incorectitudinele de torului nu poate fi genială, nici ochiul o povestire în felul celor scrise de Dra-
limbă. Cu cât vom şti să preţuim şi pictorului, şi nici bicepsii omului de goslav, decât o noveletă,cum îţi place dum
să purificăm limba ce o vorbim, cu ştiinţă. Mâna autorului a scris ce i-a nitale s-o numeşti. Ca concepţie e suc-
ceasă şi brodarea subiectului c destul de
atât mai mult vom merită calificati dictat creerul său, ochiul artistului reuşită, deşi nu destul de interesantă.
vul de civilizaţi şi de culţi. Ceea ce a văzut şi reprodus ce i-a sugerat Forma însă lasă de dorit şi stilul nu-i nici
ne deosebeşte de restul creaţiunei sufletul său şi muşchii savantului au poporal_cu desăvârşire şi nici destul de
literar. într’o gazetă poporală ar intră, dar
este mai ales facultatea pe care o mânuit aparatele de laboratoriu după pentru o revistă nu face. — Noi credem,
că mai târziu o să puteţi da lucruri mai
avem de a ne exprimă prin cuvinte. poruncile raţiunei lui. Se poate spune, bune, publicabile.
Limbajul nostru este tot ce posedăm după cum am scris, o minte, un spi O O O
în noi mai omenesc. Să-l perfecţio rit genial, şi chiar o frunte genială,
năm cât se poate mai mult. Să ne căci din acest cuvânt inţelegem cree Scoarfe pentru (Sosinseana.
Abonaţii noştri, cari doresc să
dăm seama de valoarea fiecărui cu rul pe care-1 adăposteşte fruntea. aibă scoarţe pentru revistă, sunt ru
vânt. Să ne clarificăm expresiile, să Dar mânile, ochii, glasul nu pot fi gaţi să binevoiască a ne trimite cu
le simplicăm, să le înobilăm. Acela niciodată geniale, nici chiar când e reînoirea abonamentului deodată 2
care obişnueşte a se exprimă cu pre- vorba de glasul unui tenor. In cazul cor. 20 fii Scoarţele se vor comandă
ciziune va cugetă cu limpezime. Să acesta, de ce n’am zice şi un picior numai pentru acei abonaţi, caii ne
evităm cu energie incorectitudinele genial, un tors genial, nişte mustăţi trimit preţul lor până la sfârşitul lui
şi vulgaritatea din limba în care ne geniale ? Febiuarie. Scoarţele se vor espediă
in luna Martie, franco.
rostim. Vulgaritatea este de fapt, o Când ascultăm pe un om de ge
chestie de educaţiune, dar incorec niu, ne este permis să spunem, că Depozit românesc
titudinea e afacere de obiceiu şi o cuvintele lui sunt geniale, dar nu
întâlnim adeseori la oameni destul şi vocea sa. Putem scrie deasemenea . , de ---------------
de culţi. „în ochii lui strălucea geniul", adecă PIANE şi ARM0NIUR1
Aşa bunăoară, ne-am obişnuit, acel reflex intim şi abstract al sufle în Sibiiu, str. Cisnădiei 7.
după cum am scris mai sus, să ce tului şi al minţii omeneşti, care se
tim şi să auzim adjectivul genial unit restrânge în privire. Afară de creer Piane şi pianine din cele mai
cu substantivele cu cari el concordă însă, nici unui organ al nostru nu bune fabrici din Austria şi Ger
mai puţin. Când se spune o minte, i s’ar potrivi calificativul: genial. mania, în nuc mat sau poleit, în
lemn negru, mahagon, palisandru
o inteligenţă genială, asociaţia e po Să înlăturăm dar, pe cât vom veritabil, construcţiune modernă,
trivită ; dar nu cunosc nimic mai ri puteâ incorectitudinele de limbagiu. cadru pancerat, agrafe, moderator
dicol decât cuvintele: o voce genială Aceste incorectitudini sunt de două etc., - se pot cumpără cu preţ
sau nişte ochi geniali. feluri: grosolane şi subtile. De cele f o a r t e f a v o r a b i l în depozitul
meu. Transportul şi pachetarea
Ce este geniul, acest cuvânt fas- dintâi nici nu mai vorbim, căci ne sunt gratuite. Şcoalele, reuniu
cinator, care evoacă în noi de câte- închipuim a ne adresa unor cetitori nile de cântări şi alte instituţii
ori îl rostim o noţiune de admiraţie, culţi. Ii facem însă atenţi asupra in- culturale primesc favor special.
de veneraţiune, de respect? Defini corectitudinelor de al doilea fel, pe Armoniuri de şcoală
ţia lui clasică ar fi cam următoarea: care „le-am ilustrat mai sus ca un bune şi solid lucrate.
geniul e cel mai înalt grad de per exemplu. Ele nu ne sunt plăcute. în Rog sprijinul onoratului public român.
fecţiune la care pot ajunge anumite lăturarea lor va obişnui inteligenţa Cu distinsă stimă:
facultăţi omeneşti... Orice facultate noastră cu precizuinea, cu sobrieta T I M O T E 1 P O P O V 1 C I ,
omenească? Nu, de sigur, ci anu tea, cu eleganţa. Să o exersăm în profesor de muzică
mite facultăţi intelectuale ale noas acest sens. A. C. S i b i i u - N a g y s z e b e n
Strada Cisnădiei 7.
tre. Intr’un cuvânt, geniul se poate 1-__________________________
