Page 10 - 1913-11
P. 10
escepţionale. Tehnica comunicaţiei nu numai că aco
pere anumite trebuinţe, ci şi naşte trebuinţe. Să ne
gândim numai la reţelele de linii ferate cari acopăr
astăzi diferitele colonii. în schimb însă oamenii au
cam început să înţeleagă — semn îmbucurător — că
nu ori ce vale în care lucrează câteva ferăstrae, tre-
bue înzestrată cu linie ferată şi nu ori ce râu are ne-
voe de canalizaţie şi regulare. Se pare ca şi cum în
cetul cu încetul oamenii şi-ar recâştigă simţul fin,
care permite compararea într’olaltă a valorilor. Iar în
relaţiile atât de complicate dintre economie şi cultură
numai despre aceasta poate fi vorba.
Poatecă cu modul acesta şi într’un timp nu prea
îndelungat vor învăţă a preţui corect şi realitatea câ
G. Salvanu, un tânăr student român ştigării în timp, preocupaţia de căpetenie a oricărei
din Budapesta, cu mare rol în mi
şcarea sportivă a studenţimei ro gândiri tehnice de astăzi. Semne ar fi. O societate pe
mâne. — Despre Salvanu se poate acţii a liniei Hamburg—America şi-a întocmit în flota
zice că e cel mai bun om al boxu
lui atât în Ungaria, Austria cât şi sa un nou tip de vapor mai acum câţiva ani, care
Germania. în grupa lui n-are rivali. nu avea iuţeala celorlalţi tovarăşi ai săi, în schimb
A fost championul Budapestei pe
anul 1912, iar pe anul 1913 a bătut însă îi întrecea pe toţi cu aranjamentul său practic
chiar şi pe Thom Smith al Angliei. — nu luxos — creând un nou mod de călătorie în
Dela învingerea formală l-a delătu-
rat o hotărâre nedreaptă a juriului. drumul transatlantic. Să nu fie aici oare germenii u-
E pe anul al doilea la arhitectură şi nei noui desvoltări? Industria automobilelor nu ar
e originar din jurul Gherlei. Pe foto
grafie are colierul de Champion şi alte putea continuă direcţia aceasta? Ştim că ea ne dă
medalii câştigate în luptele de box. exemplare, cari aleargă cu iuţeala trenurilor pe dru
mul de ţară, până acuma însă e datoare încă cu tră
într’un câmp de vedere, care oferă toate elementele surile de călătorie, cari îţi permit să guşti în tihnă
de comparaţie, câte ni le putem imagină. Universali plăcerile călătoriei, cari nu răscolesc în urma lor nouri
tatea aceasta a vieţii s-a îngrijit în acelaş timp de o grei de praf şi nu umplu aerul cu mirosul de benzină
apropiere socială între indivizi, între popoare şi între şi nu sunt rezervate pentru aleşii — capitalişti. Lucru
rasse. Şi dacă toate acestea şi-au avut întPo privinţă bun ar fl să se renunţe puţin la recordul de iuţeală
partea lor bună prin faptul, că au scos la iveală o şi în schimb toate cunoştinţele tehnice să se concen
mulţime de nevoi, pe de altă parte au născut şi fe treze într’acolo, ca în socoteala iuţelii să se înlăture
nomene potrivnice culturii. Aşa de pildă nu putem micile inconveniente ale automobilismului şi mai cu
tăgădui, că îmbogăţirea cunoaşterilor a importat şi o seamă primejdia relativ mare de a măsură şanţurile.
bună doză de superficialitate. Omul nu mai eră în Psihologia epocei de comunicaţie s-ar puteâ rea-
stare a prinde atâtea şi atâtea impresii câte năvăliau sumâ deci în următoarele. Lumea a arătat o adevă
asupra sa, se mulţumea a privi lucrurile aşa mai pe rată lăcomie ce priveşte perfecţionarea tehnică a mi-
dinafară fără a pătrunde în sâmburele lor. în astfel
de condiţii natural că nu mai putea închegă fenome
nele în cadrele unui singur tablou, ci fiecare feno
men îşi exersâ influinţa separat de celalalt, toate lângă
olaltă şi fiecare abia într’un reflex nelămurit, fugar.
în felul acesta de desvoltare îşi are obârşia şi
aşa zisul impresionismul estetic, direcţia artistică care
nu ia în considerare deloc cuprinsul sufletesc al mo
tivului, ci fiexază numai impresia ochilor în jocul de
lumină, aer si colori.
Bineînţeles că părerile asupra comunicaţiei mo
derne, asupra tehnicei acesteia pot fi fel şi fel şi multe
glasuri vorbesc împotriva ei. La tot cazul însă e gre
şit a te împotrivi unei desvoltări care-şi face calea
cu atâta tărie şi care nu se lasă împedecată de pro
teste, fie cât de energice. Şi-apoi să nu uităm, că Ţarul Nicolae II, ultimul vlăstar al
viaţa noastră a câştigat prin comunicaţia aceasta fe familiei domnitoare Romanow, al
cărui iubileu de 300 de ani se săr
brilă o intensitate atât de mare, s-a desvălit atâta e- bătoreşte în Rusia. Familia Roma
nergie creatoare, ca şi cari generaţiile anterioare nu now a fost o bogată familie de co
merciant şi în urma bogăţiei a ajuns
cunoşteau decât cu ocazia unor evenimente mari pe tronul Rusiei acu-s 300 de ani.