Page 9 - 1913-11

zicem patru săptămâni, astăzi sunt deajuns două zile,
EPOCA COMUNICAŢIEI sau dacă e chiar vorba firul telegrafic ne duce între­
barea şi ne aduce răspunsul în câteva ore. Masele
Aproape nimic nu e atât de semnificativ, nimic cafenelelor sunt încărcate astăzi cu jurnale din toate
nu caracterizează atât de bine raporturile noastre cul­ centrele lumii. Dacă undeva pe rotogolul pământului
turale, ca zicala adevărat banală, însă care se adeve­ se întâmplă ceva cât de cât mai de senzaţie, a doua
reşte la tot pasul, că „ne aflăm în epoca comunica­ zi întreagă lumea civilizată o poate află, iar în câteva
ţiei". Probe afli câte vreai. Cu ajutorul mijloacelor de zile, mult într’o săptămână, evenimentul apare în pro-
comunicaţie moderne stăpânim astăzi distanţele în- iecţiuni chinematografice.
tr’un mod aproape perfect. Voiajorii străbat în câteva Pe de altă parte comunicaţia a câştigat prin
săptămâni întreagă Europa de-alungul şi de-alatul, iar tehnică căi noui nestrăbătute până aci, sau cel puţin
marii industriaşi, cari şi-au lăţit intreprinderile peste e pe cale a le'Câştigă. Erau abstacole elementare, pe
două-trei continente, trec de câteva ori din Europa cari trebuiau să le respecte şi trenurile, dar pe cari
în America în fiecare an. Pentru oamenii în mâna că­ baloanele si mai cu seamă maşinile de zburat nu le
y
*
rora se concentrează viaţa economică modernă nu mai cunosc. Călătorii, pe cari interesele îi purtau peste
mai sunt distanţe de neînvins. Tehnica comunicaţiei ocean, se mulţumeau mai înainte cu puţinele ştiri ce
de astăzi a modificat însă pe lângă noţiunea spaţiu­ le primeau din când în când atunci când corabia li
lui şi noţiunea timpului. De unde mai înainte iuţeala se oprea în vr’un port. Astăzi radiotelegrafia le per­
maximă a trăsurilor de postă era abia 8—10 km. pe mite a intra în comunicaţie cu lumea de pe uscat
oră, astăzi nu ne mai mulţumeşte nici iuţeala de 80 ori unde si ori când. Pentru omul de astăzi, care ştie
până în 90 km. pe oră a trenurilor accelerate. E che­ utiliza toate mijloacele tehnicei şi comunicaţiei, spa­
stie numai de câţiva ani, pentru ca centrele comer­ ţiul abia dacă mai are alte limite decât acelea, pe
ciale mai de seamă să fie unite prin trenuri electrice, cari le-a creat natura prin forma închisa rotundă a
cari prestează 200 km. pe oră. Nizuinţa aceasta de a planetei noastre. Şi oare nu trece şi limitele acestea
mări iuţeala de comunicaţie o dovedesc si alte mi- cu ajutorul lunetelor sale şi atunci când calculează
y
y
y
jloace de comunicaţie. Industria de automobile lu­ căile stelelor, nu şi-a câştigat din adâncimea tăcută
crează atât de intenziv în această direcţie, încât nu şi neţărmurită a spaţiului diferite cunoştinţi despre
trece an să nu înregistreze mai multe recorduri de naşterea si moartea altor lumi. Cei cincizeci de ani
y
*
iuţeală. Aceeaş tendinţă o arată şi construcţia vapoa­ din urmă au realizat pe terenul acesta progrese mai
relor. Progrese mult mai mari însă a realizat comu­ mari decât sutele de ani înainte până la descoperirea
nicaţia de ştiri si ea a modificat mai simţitor notiu- Americei. E firesc lucru prin urmare ca o desvoltare
>
y y
y
»
nea de timp amintită înainte. Două cifre sunt sufi­ atât de rapidă a împrejurărilor de viaţă să aibă in-
ciente spre a ne lămuri. în vreme ce înainte de tre­ fluinţă hotărâtoare şi asupra organizaţiei sufleteşti a
nuri transportarea unei scrisori şi aducerea răspun­ oamenilor. Cercul de experienţă a individului a deve­
sului reclamau pentru o distanţă mai mărişoară să nit mai larg, iar judecata mai profundă, mai temeinică

O scenă din lupta dela Scutari. Turcii cearcă să alunge pe Muntenegrenii, cari atacă cu vehementă cetatea.