Page 12 - 1913-12
P. 12

cum din partea dreaptă, încălzându-mi   Iubirea  de  muncă  şi  de  ordine  în   nea  cheltuelile  studiilor  lui  superioa
              jumătate  de  faţă  şi  partea  dreaptă  a   viaţă  a  fost  dezvoltată  în  noi  fără   în străinătate.
                                                  încetare.                              b)  In  cealaltă  perioadă  de  4  a
              trupului.  La  stânga  se  ridicau  ici-
                                                     Datoriile  către  ţară  s’au  sădit  în   venitul  va  fi  întrebuinţat  de  Acad*
              colea  râpe  fără  de  rod  şi  petrişuri
                                                  noi  prin  tot  ce  auzeam,  ce  vedeam  şi   mie  pentru  îmbogăţirea  colecţiunih
              mari,  de  pe  cari  raza  se  reoglindeâ
                                                  ce învăţam.                         de  istorie  naţională:  manuscript
              ca  de  pe  coperişul  de  tinichea  al                                 documente,  monede,  portrete,  hăr
                                                     Am  terminat  învăţăturile  secun­
              unui  turn.  Treceam  printr’un  sat  şi   dare  la  Miinchen,  iar  pe  cele  supe­  geografice şi altele de acest fel.
              alergam  pe  dinaintea  căsuţelor  mici   rioare  la  diferite  universităţi  ger­  Rog  Academia  Română  să  pr
              de  pământ,  cu  coperişele  de  paie  şi   mane,  unde  m’am  folosit  de  cunoş-   mească  această  donaţiune,  în  dorinţ
                                                  tinţile  primite  dela  profesorii  învăţaţi,   ce  am  de  a  continuă  să  ajut  perp<
              cu geamurile de-o şchioapă. Pe prispă
                                                  apostoli  ai  adevărului,  ai  binelui  şi   tuu  activitatea  ei  şi  pentru  întărire
              şedeau  femei  cu  pletele  cărunte,  a-
                                                  ai ştiinţei.                        şi  înălţarea  culturei  neamului  nostr
              vând  în  vârful  nasului  supţire,  fără                               românesc.
                                                     Astfel  pregătit  am  putut  ajută  pe
              de  carne  câte-o  pereche  de  ochelari   fruntaşii  ţării  la  lucrarea  cea  mare   Făcut  în  Bucureşti  în  26  Febri
              murdari;  şedeau  neveste  tinere  cu   a  Divanurilor  ad-hoc,  care  a  pus  te­  arie 1913.   Dimitrie A. Sturza.
              părul  ca  cărbunele  şi  cu  ochii  sti­  meliile  renaşterii  şi  a  dezvoltării  pa­
                                                  triei noastre.
              cloşi  ca  mura  coaptă.  Pe  lângă  gar­                               ERRATA:  Pe  pag.  179  coloana  a  dou
                                                     Una  din  instituţiile  patriei,  în  care   în  rândul  32  din  sus  în  jos  cuvânti
              duri  şi  pe  câte-o  coastă  şerpuiâ                                       prim: dela să se cetească: e la.
                                                  mai  îndelungat  am  lucrat  şi  de  care
              pânza  albă  ţesută  de  mâna  harnică
                                                  mai  strâns  am  fost  legat,  este  Aca­
              a gospodinei...                     demia  Română,  menită  a  conduce  şi   Scrisori dela Redacţie
                 Incurând  părăsirăm  satul  şi  acum   a  dezvoltă  cultura  neamului  nostru.
              trăsura  ni  se  apropiâ  de  oraşul,  ale   Sunt  42  de  ani  de  când  am  fost  ales   MANUSCRISELE NU SE ÎNAPOIAZĂ
                                                  membru  şi  aproape  30  de  ani  de    D.  V.  Versurile  dv.  nu  sunt  publica
              cărui  turnuri  se  ridicau  lucitoare  în                              bile.  Dacă  ne  mai  trimiteţi,  să  binevoiţi«
                                                  când  buna-voinţa  colegilor  m’a  ono­
              zare.  Nu  ştiu  cum  mi  se  furişă  în                                pune  marcă  pe  scrisoare,  ca  să  nu  plătin
                                                  rat  cu  însărcinarea  de  secretar  ge­  noi porto îndoit. Comunicati-ne dealtădati
              suflet  aşa  cu  o  ură  parcă  împotriva   neral.                      numele întreg.
              acestui  oraş  şi-mi  părea,  că  mă  duce   Pentru  a  ajută  şi  în  viitor  Aca­  Ion  Secure.  Poeziile  dv.  nu  fac  pentri
              la  o  închisoare,  ale  cărei  zăbrele  abia   demia  Română  în  activitatea  ei,  fac   revista noastră. Cel puţin cele trimise nu
                                                                                          „Şoapte“.  Versurile  dv.  bune  le  pu­
              cu  câteva  minute  mai  nainte  le  sfă­  acestei  instituţiuni,  în  ziua  împlinirei   blicăm  cu  aceeaş  dragoste,  pe  care  o  pă­
                                                  vârstei  mele  de  optzeci  de  ani,  la  25
              râmasem.  Cum  priviam  nemărginirea                                    străm  tuturor  scriitorilor  şi  diletanţilor  ct
                                                  Februarie  1913,  donaţiunea  unui  fond   talent.  Cele  slabe  însă  pe  lângă toată  dra­
              vânătă  a  cerului  şi  zăpada  albă  stră­  de lei 100.000, una sută mii lei.  gostea  aceasta,  sau  poate  tocmai  pentru
              lucind  în  bătaia  soarelui,  pe  coas­  Această  donaţiune  ya  fonda  un   asta,  refuzăm  a  le  publică.  „Balada"  şi
                                                                                      „Şoapte"  nu  fac  parte  din  poeziile  bune
              tele  munţilor  îndepărtaţi,  îmi  veniâ   fond  inalienabil  cu  numele:  „Fondul   ale  dvoastră.  Cităm  la  întâmplare  o  strofă,
              să  rătăcesc  mereu  aşa  fără  de  ţintă   Dimitrie A. Sturza“.        ca să vă convingeţi:
              pe  drumuri  părăsite  şi  pustii,  în  bă­  Venitul  acestui  fond  va  fi  între­  ..Doresc soare, alintare,
                                                                                           „Dulce batere de rânt,
                                                  buinţat  de  Academie  precum  ur­       „Pririri dulci şi zimbitoare,
              taia  soarelui  de  primăvară,  în  bătaia                                   „Mânurl (î) ce eu dor te-atint".
                                                  mează :
              soarelui  aceluia,  care  dă  o  căldură                                Azi  nu  se  mai  scrie  în  felul  acesta  şi  nici
                                                     1.  Conform  regulamentelor  Aca­  poeţilor  nu  li  se  mai  permite  să  decline
              aşa  de  dumnezeiască  şi  sădeşte  în
                                                  demiei  pentru  fondurile  cu  destina-   rău  substantivele.  Cu  putină  autocritică
              suflet atâtea gânduri curate.       ţiune  specială,  se  vor  reţineâ  1  la   puteai  să  recunoşti  greşala  şi  să  schimbi
                                   Radu Mărgean.  sută  pentru  fondul  pensiilor  funcţio­  astfel  versul  din  urmă:  „Mâni  ce  dornic
                              *                                                       te  alint",  astfel  nu  pomeneai  de  mânuri
                                                  narilor  şi  15  la  sută  pentru  cheltuelile   şi  nu  fabricai  pluralul  dela  mână  greşit,
              Un act de donaţiune...              generale ale Academiei;             numai de dragul măsurei.
                 Domnul  Dimitrie  A.  Sturza,  unul   2.  Restul venitului va fi întrebuin­
              dintre  cei  mai  întegri  bărbaţi  ai  Ro­  ţat  în  două  perioade  alternative  de   C  U  P R  I N  S U  L :
              mâniei,  a  dăruit  mai  în  zilele  trecute   câte 4 ani, în modul următor:
              Academiei  române  100.000  lei,  din   a) In 4 ani consecutivi se va cons­  Corneliu Moldovanu : Trandafirul al­
              prilejul  împlinirii  a  80  ani  din  viaţa   titui  o  bursă  pentru  studiul  agricul­  bastru, nuvelă.
              sa.  Acest  frumos  dar,  ca  şi  care   turii  şi  al  ştiinţelor  agrare  la  şcoale   Vasile Stoica: Când frunzele-or că­
              Academia  română  de  multă  vreme   speciale  şi  la  universităţi  în  Germa­  dea..., poezie, trad.
              n-a  primit,  a  fost  făcut  pe  lângă   nia,  fiind  adânc  convins  că  întărirea   M. Săulescu: Otravă, poezie.
              următorul  act  de  donaţiune,  care   materială  şi  culturală  a  unei  ţări  a-
              singur  e  oglindă  fidelă  a  caracterului   târnă dela înălţarea vieţii ei agricole.  T. Murăşanu: Părintele Viron, schiţă.
              acestui  mare  fiiu  al  neamului  nostru.   Bursa  va  fi  dată  şi  bursierul  va   Elena Farago: Schiţă, poezie.
              Actul e următorul:                  fi supraveghiat de comisiunea şi după   f El. Dinulescu: O veste..., poezie.
                „Din  copilărie  am  învăţat  în  casa   regulamentul  burselor  date  de  Aca­  Lăzdr-Ciura: Floarea Betuliei, roman.
              părintească  credinţa  creştinească,  iu­  demie din fondul Adamachi.      FLORI DE-O ZI:
              birea  de  muncă  şi  devotamentul  că­  '  Bursierul  va  fi  român,  fiu  de  pă­  Radu Mărgean: In bătaia soarelui...
              tre  ţară.  Aceste  temelii  ale  vieţii   rinţi  români,  care  va  fi  absolvit  în­
              mi-au  fost  aşezate  de  părinţii  mei,  a   văţământul  secundar  în  ţară  şi  ai  că­  * * * Un act de donaţiune.
              căror  viaţă  erâ  pildă  vie  pentru  noi,   rui  părinţi  nu  vor  avea  stare  mate­  SCRISORI DELA REDACŢIE
              copiii lor.                         rială  îndestulătoare  pentru  a  susţi­  ILUSTRAŢII

              EDITURA: „LIBRĂRIEI NAŢIONALE", S. BORNEMISA                          „TIPOGRAFIA NOUĂ", I. MOŢA, ORAŞTIE
                                                   Preţul unui ecsemplar 24 bani.
         188                                       — Pentru străinătate 40 bani. —
   7   8   9   10   11   12