Page 8 - 1913-13
P. 8

Ioniţă  ca  s-o  necinstească,  se  dă  lui  relelor,  ciripitul  lor  umple  văzduhul   Valurile primăverii se desfăşu»
             numai  ca  să  nu  se  tae  capul  lui  de sărbătoare.                  în toată puterea lor. Câmpiile
             Ioniţă.                                Pretutindeni  plutesc  miresmele   umplu de flori, fluturii se întrec
                Moldovenii  se  întorc,  zdrobesc  primăvăratice de flori şi sevă.   zbor, razele devin tot mai calde, n
             pe Tătari, şi Ioniţă, când aude jertfa   Serile  se  întrec  în  frumuseţa  lor   mai hrana sufletului, acea ferici
             pe  care  a  făcut-o  fecioara  din  So-   ademenitoare.  Nouri  subţiri  se  stre­  visată la cele dintâi adieri domoal
             veja  pentu  el,  vrea  s-o  iâ  de  soţie,   coară  alene,  spulberându-se  în  de­  stă în ascunzişul ei misterios.
             lăsând  la  o  parte  pe  logodnica  pe  părtări şi limpezimea ceriului pare şi   Mai  eri  erâ  cerul  albastru,  fio
             care  i-o  hotărîseră  interesele  lui   mai  departe  de  noi.  Stelele  sclipesc   şi lumină. Copii desculţi alergau pr
             Petru Rareş. Anicuţa fiind însă pân­  în pâlpâiri de foc, unele mai aprinse,   nisip,  hoinăreau  prin  livezile  înve
             gărită,  familia  şi  datinele  se  opun   altele mai pale.             zite.  Azi  cerul  pare  întunecat,  ,
             ca  Ioniţă  s-o  i-a  de  soţie.  Ei  însă   Nopţile  sunt  liniştite,  pline  de   împrăştie stropi reci de apă. O umi
             trec  peste  toate  şi  la  chemarea  co­  taine.                       zeală  rece  înveleşte  pământul,  u
             drului, pe care unguroaica Ilona n-o                                    suflu de ghiaţă ne stăpâneşte.
             înţelege,  pleacă  în  codru,  fug  de   In  serile  aceste  tăcute,  când  pe   Umbre  de  tristeţe  se  cern  în  ji
             minciuna şi de prefăcătoria curţii.  peretele  din  casă,  raze  blânde  de   rul nostru. Obosiţi de o căutare prc
                             *                   lună  se  întrec  în  jocuri  cadrilate,  a-   fundă,  din  care  ne  trezim  cu  noi
                                                 mintirile  se  deşteaptă,  ca  nişte  fu­
               „ Chemarea codrului“ se deosebeşte   muri  străvezii,  plutind  pe  deasupra   decepţii,  ne  pomenim  cu  nuanţei
             mult  de  piesele  lui  Delavrancea.  Pe   noastră,  închegând  tablouri  din  tre­  aurii ale lunei Septemvrie, cu frunzei
             când  acestea  au  o  acţiune  închegată   cut.  Ele  îmbracă  forme  de  siluete  şi   spulberate  în  vânt,  când  în  fiecar
             şi  pe  alocurea  greoaie,  „Chemarea   ne  lasă  o  clipă  alintaţi  pe  braţele   frunză  vedem  o  iluzie  pierdută  îi
             codrului“  e  un  episod  din  trecutul   lor de fum.                   vecinicia vremii.
             neamului  nostru.  De  aceea  ea  nu  e   O  clipă,  pentruca  în  ceealaltă  să   Urmează din nou, un lung şir di
             obositoare.  Nu  are  nici  limba  din   se  resfire  ca  frunzele,  în  voia  vân­  zile sombre, zile de resemnare, îi
             piesele  lui  Delavrancea  care  e  mult   tului.                       care sufletul se pierde într’o dure
             mai  căutată  şi  încărcată  ^  cu  expre-   Ziua  e  lumină,  cald  şi  bine.  Câ-   roasă toropeală a visării.
             siuni frumoase, dar vechi. In „Chema­  te-un  firicel  verde,  o  frunzuliţă  plă­  Viaţa îşi urmează cursul, rosto
             rea  codrului'*  arhaismele  lipsesc  a-   pândă, îţi dă senzaţii noui, îţi umple  golind cu sine, dureri şi bucurii, a-
             proape  cu  desăvârşire;  în  schimb  a-   sufletul de înviorare.       lintându-le în valurile ei, care duc
             bundă moldovenismele. Acesta nu e                                       cu sine totul.
             însă  un  păcat,  dacă  ne  gândim  că   Lumea  părăseşte  odăile,  străzile
             acţiunea  se  petrece  în  Moldova  şi   se împopulează, şi în mişcările tutu­  Odată  cu  tresărirea  naturii,  în
             exclusiv între Moldoveni.           rora  vezi  o  nouă  tresărire  de  viaţă.   noi  se  deşteaptă  avânturi,  o  nouă
                                                 Ochii  sclipesc  în  schinteeri  magice.   putere  de  viaţă  ne  atrage  spre  ta­
                Tipurile  sunt  bine  prinse,  şi,  cu   Toate  simţurile  se  deşteaptă,  la  cu­  lazurile ei neastâmpărate.
             concursul  artiştilor  care  au  fost  de   vântul „primăvară".
             data aceasta la înălţime, în frunte cu                                     Vecinica  întinerire  a  naturii  ne
             dra Filotti, bine redate.              Renaşterea  îşi  întinde  tot  mai   cucereşte  din  nou.  Omul  poate  fi
                                                 mult  aripile  ei  desfătătoare,  în  noi   vecinie  posomorit,  natura  însă  nu.
                O montare îngrijită, cu două de­  se nasc întrebări fără de sfârşit, taina  Odată  cu  tresărirea  ei,  simţim  un
             coruri frumoase şi costume româneşti   mare a vieţii ne stăpâneşte sufletul.  imbold  la  o  nouă  viaţă,  acea  scân-
             frumoase, a desăvârşit opera scriito­  Este o putere înşelătoare în hrana  tee  de  întinerire  prin  care  ne  asă-
             rului şi a artiştilor şi a făcut ca „Che­  naturii,  care  la  fiecare  redeşteptare   mănăm  cu  ea.  Afară  e  cald  şi  bine,
             marea codrului" să fie încă un succes                                   iar sufletele pline de nădejdi...
             pentru Teatrul Naţional.           .a  ei,  ne  hrăneşte  sufletul  cu  noui
                                                 promisiuni, cu noui speranţe. Ce pu­
                E totdeodată un succes mare pen­  tere ne conduce spre căutarea acestor                  Leontina Ciura.
             tru  autor,  care  a  fost  mult  aplaudat   minuni,  acestor  promiteri  de  mai
             şi  chemat  la  rampă  şi  încă  un  pas   bine,  de  care  ne-am  legat  sufletele
             făcut  pentru  cunoaşterea  oamenilor   aşa  de  mult?  Uneori  ni  se  pare  că   C  U  P R  I N  S U  L
             şi moravurilor din trecutul ţărilor  ie  găsim  în  miile  de  petale  ale  unui
             româneşti.              G. Hârsu.   pom  înflorit,  tresărim  la  un  cântec   Al. Ciura: Fantoma, foileton.
                             *
                                                 de  pasere,  cercetând  dacă  în  trilu­  T. Murăşanu: Cântec, poezie.
             Primăvară                           rile  ei  nu  vom  afla  ceva  din  miste­
                                                 rul  căutat.  Dar  acestea  nu  sunt  de­  Ven. Negru: O lacrimă târzie, schiţă.
                De vreo câteva zile, soarele scal­                                   /. U. Soricu: Singurătate, poezie.
             dă  în  lumină  aurie,  cuprinsul,  dând   cât  nişte  desfătări  sufleteşti  trecă­
             sufletelor noui speranţe.           toare, cari ne mulţumesc pentru mo­  A. Corbul: Inelul de fier, schiţă, trad.
                                                 ment,  iar  noi  rămânem  spre  a  cer­
                Natura începe a ne vorbi în zum­  cetă mai departe.                  N.  Crainic:  Durere-ascunsă,  poezie.
             zăit  uşor,  punând  în  mişcare  tot  ce                               Ldzâr-Ciura: Floarea Betuliei, roman.
             se află întrânsa.                      Sosesc sau nu sosesc.
                Pârâiaşele  gureşe^  încep  a  duce   Dar  noi  le  căutăm  mereu,  căci   FLORI DE-O ZI:
             zăpada de pe munţi. înfiorări uşoare   razele  primăvăratice  se  ţes  mai  de­
             şe  strecoară  prin  râmi  abia  încolţiţi.   parte  în  sufletul  nostru,  renaşterea   G. Hârsu: Cronică dramatică.
             Intre frunzele moarte de pe alee, un   firii,  ne  dă  imboldul  de-a  ne  reînoi   Leontina Ciura: Primăvară.
             sisăit  uşor  dă  loc  miilor  de  insecte,   şi  noi,  mai  buni,  mai  fericiţi,  mai
             atrase la o nouă viaţă prin cele din­  aproape  de  Dumnezeu.  In  noi  avem   ILUSTRAŢII
             tâi  raze  mai  calde.  Crengile  arbori­  tăria aşteptării.
             lor  se  alintă  uşor  sub  povara  păsă­  Azi nu, dar mâne!...

             EDITURA: „LIBRĂRIEI NAŢIONALE' 1  S. BORNEMISA.                       „TIPOGRAFIA NOUĂ" 1. MOŢA, ORAŞTIE
                                                    Preţul unui ecsemplar 24 bani.
        200                                          — Pentru străinătate 40 bani. —
   3   4   5   6   7   8