Page 3 - 1913-15
P. 3

EDUCAŢIA FIZICA                                      îi  sunt  fireşti,  gesturile  la  cari  e  menit  prin  însăş  con-
                                                        formaţiunea  lui  fizică  şi  pe  cari,  în  cele  mai  multe
   ADRIAN CORBUL                                        cazuri,  ne  mulţumim  să  le  schiţăm  numai,  să  le  în­
                                                        cepem  fără  a  le  sfârşi,  în  dauna  muşchilor,  a  nervilor
        Niciodată  ca  acum,  atleţii  nu  s’au  bucurat  dc   şi  a  organelor  noastre.  într’un  cuvânt,  locotenentul  He­
   atâta  glorie,  de  atâta  popularitate  la  Paris.  Ei  sunt   bert  ne  propune  să  învăţăm  a  merge,  a  fugi,  a  ne
   eroii  zilei.  Ei  sunt  cea  din  urmă  modă.  Steaua  artiş­  înmlădiâ,  a  ridică  greutăţi,  a  înotă,  a  ne  apără  şi  a
  tilor  păleşte  sub  radioasa  lor  stea.  Prin  saloane,  ei   lovi cu perfecţiunea de care suntem capabili.
   ocupă  locurile  pe  cari  le  ocupau  altă  dată  academi-   Nimic  mai  uşor,  nimic  mai  sănătos  ca  această
  cianii.  Elegantele  pariziene  se  fălesc  mai  mult  când   dezvoltare  a  facultăţilor  noastre  fireşti.  Copiii  noştri
  salonul  lor  e  frecventat  de  un  Carpentier  decât  de  un   s’ar  puteâ  antrenâ  astfel  începând  dela  vârsta  cea  mai
   lules  Lemaitre.  A  te  arăta  în  public  alături  de  un  şam-   fragedă,  şi  aceasta  în  fiecare  zi,  la  fiecare  ceas,  fără
   pion  de  box  este  o  glorie  mai  luminoasă  azi,  decât   nici  o  pregătire  specială.  Lor,  ca  şi  nouă,  ne-ar  a-
   a  fi  văzut  în  societatea  unei  somităţi  artistice  sau  li­  junge  să  dăm  liber  curs  gesturilor  noastre  familiare,
   terare.                                              pe  cari  să  le  practicăm  însă  cu  răbdare  şi  cu  măsură.
        Congresul  de  educaţiune  fizică  a  luat  sfârşit.  N-aş   Iată  tot  ce  ni  se  cere  pentru  a  ajunge  cu  timpul  nişte
   şti  să  insist  destul  asupra  felului  cum  s’au  sărbătorit   atleţi  complecţi,  adecă  nişte  fiinţe  a  căror  armonie
  în  Franţa  agilitatea  şi  forţa.  Revistele  ilustrate  ne  a-   trupească să fie cât mai desăvârşită.
   rată  fără  încetare  bicepsi  şi  pectorali  celebri.  Pe  stradă,   Bine  înţeles  că  scopul  nostru,  în  general  nu  tre-
   atleţii  sunt  aclamaţi.  Prin  sălile  de  scrimă  şi  de  box   bue  să  fie  acela  de  a  le  face  concurenţă  boxerilor  şi
   tinerii  să  exerciază,  neobosiţi.  Sub  copacii  abia  în­  luptătorilor  de  profesie.  Toate  sistemele  din  lume  încă
   muguriţi  de  prin  grădini,  micii  parizieni  se  dedau   nu  ne-ar  puteâ  da  ceea  ce  ne  lipseşte.  Vreau  să  spun,
   la  matchuri  de  box  şi  la  sporturi  de  fot  felul.  Şi   că  dacă  natura  nu  ne-a  hărăzit  cu  muşchi  extraor­
   nimeni  nu  priveşte  cu  ochi  răi  această  tendinţă  de   dinari,  educaţia  fizică  la  care  ne-am  supune,  nu  ni  i-ar
   regenerare  a  rasei.  Artiştii  nu  sunt  geloşi  de  gloria   puteâ  da  nici  ea.  Exerciţiile  trupeşti  nu  fac  decât  a
   boxerilor,  ci,  dimpotrivă,  contribuesc  la  dânsa.  Au  ajuns   dezvoltă  în  noi  mijloacele  pe  cari  le  posedăm  dintru
   azi  cu  toţii  la  justa  concepţie,  că  trupul  şi  spiritul   început,  şi  ele  ni  le  dezvoltă  în  marginile  în  cari  sunt
   nostru  trăesc  într’o  aşa  de  strânsă  legătură,  încât  de   susceptibile a se dezvoltă. îmi pare însă că rezultatul
   cele  mai  adeseori  ele  se  confundă.  Ştim,  că  voinţa,   acesta încă este destul de apreciabil.
                                                                                 *
   curajul,  sângele  rece  —  aceste  virtuţi  morale,  se  pot                 * *
   dobândi  prin  exerciţii  fizice;  că,  buna  dispoziţie  sau   Educaţia  fizică  nu  ne  poate  deci  da  nişte  bicepsi
   tristeţea  noastră  depind  în  mare  parte  de  starea  mu­  prodigioşi,  dacă  bicepsii  în  cari  ne-am  născut  sunt
   şchilor şi a nervilor noştri; că pesimismul, trândăvia  neînsemnaţi;  ea  leva  da  însă  cu  timpul  o  putere  ini­
   şi crima sunt consecinţele unui organism suferind.   ţială  şi  o  putere  de  rezistenţă  de  cari  n’am  fost  ca­
                           *
                           * *                          pabili  înainte  de  a  ne  exerciâ.  Şi  în  acest  caz,  prin
        Sistemul  de  educaţie  fizică,  pe  care  locotenentul   antrenarea  la  care  ne  supunem,  şi  care  ne  obicinueşte
   Hebert  l  a  supus  congresului,  a  fost  o  adevărată  re­  trupul  cu  sforţările  violente,  ne-om  arătă  superiori  unui
   velare.  Ca  toate  inovaţiile  cu  adevărat  utile,  el  este   om  musculos  din  fire,  dar  neantrenat,  întocmai  după
   de  o  simplicitate  extremă.  Ofiţerul  francez  s’a  mulţu­  cum  o  persoană  de  inteligenţă  mediocră  dar  cultă,
   mit  să  consulte  natura.  Ei  i-a  cerut  el  sfatul  în  armo­  este  superioară  altei  persoane,  posedând  o  inteligenţă
   nie  cu  trebuinţele  noastre.  Sistemul  său  are  ca  bază   ascuţită dar şi o mare ignoranţă.
   de  a  dezvoltă  în  om  până  la  perfecţie,  mişcările  cari  Dacă omenirea ar practică în mod serios sistemul
                                                                                                             215
   1   2   3   4   5   6   7   8